Săptămâna trecută, preşedintele Vladimir Putin a semnat decrete privind ridicarea obligativităţii vizei pentru cetăţenii georgieni care călătoresc în Rusia şi reluarea zborurilor directe între cele două ţări. Legăturile aeriene directe fuseseră suspendate în 2019, când Moscova le-a interzis unilateral, în toiul masivelor proteste anti-Kremlin din capitala Georgiei, Tbilisi, provocate de vizita premierului rus, Serghei Gavrilov, în Parlamentul georgian.

Partidul la putere, "Visul Georgian" a salutat iniţiativa preşedintelui rus şi a permis unei companii aeriene din Georgia şi altor două din Rusia să opereze zborurile.

"Tot ce va uşura viaţa, mişcarea şi afacerile cetăţenilor noştri este, desigur, pozitiv şi binevenit", a declarat premierul georgian Irakli Garibaşvili.

Decizia guvernului a stârnit nemulţumiri

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, care are doar un rol reprezentativ în Republica Georgia, a avut o poziţie diferită faţă de reluarea zborurilor directe. Reluarea zborurilor şi desfiinţarea vizelor "sunt inacceptabile atâta timp cât Rusia îşi continuă agresiunea în Ucraina şi ocupă teritoriul nostru!", a postat preşedintele gruzin pe Twitter.

Nemulţumirea faţă de decizia guvernului de la Tbilisi a fost împărtăşită şi de sute de protestatari care s-au adunat zilele trecute în faţa Parlamentului şi birourilor companiei aeriene Georgian Airways, care a primit autorizaţia să opereze zborurile în relaţia cu Rusia.

Unii demonstranţi au agitat lozinci pe care scria "Cu avioanele ruseşti nu vom ateriza în UE", semnalizând teama că mult aşteptata candidatură a Georgiei la UE este periclitată.

Vineri, când a aterizat prima cursă sosită de la Moscova, protestatarii s-au adunat la Aeroportul Internaţional Tbilisi, încercând să străpungă un cordon al poliţiei. Mass media georgiene au relatat că unii demonstranţi şi reprezentanţi ai opoziţiei ar fi fost reţinuţi.

De ce a decis Moscova reluarea zborurilor?

Georgia nu este doar o destinaţie atractivă pentru turiştii ruşi, ci şi o ţară de refugiu pentru cei care au fugit din Rusia, în special după mobilizarea anunţată de Vladimir Putin în septembrie anul trecut. În timp ce Moscova şi-a descris decizia drept "soluţie umanitară" pentru cetăţenii săi, experţii se îndoiesc că ea a fost luată doar pentru a uşura logistica ruşilor. Ei văd în ea mai degrabă o mutare strategică, dictată de interesul naţional al Rusiei.

"În condiţiile dificultăţilor din Ucraina, Kremlinul trebuie să demonstreze victoria, în special când vorbim despre Georgia, o fostă republică sovietică, devenită deja victimă a unei agresiuni a Rusiei", a declarat pentru DW Ghia Khukhaşvili, fost consilier al premierului georgian, adăugând că, în timp ce Rusia a fost iniţiatorul reluării zborurilor, "loialitatea ascunsă pe care autorităţile georgiene o demonstrează faţă de Kremlin permite Rusiei să-şi accelereze şi întărească reapropierea de Georgia".

Relaţii 'echilibrate' cu Rusia

Deşi guvernul georgian a condamnat invazia rusă în Ucraina, el nu s-a alăturat sancţiunilor internaţionale. Decizia a fost explicată prin consecinţele economice cu care Georgia s-ar fi confruntat, dat fiind că Rusia este unul din principalii săi parteneri comerciali.

Guvernul georgian şi-a atras critici prin poziţia sa neutră faţă de războiul din Ucraina, la care a reacţionat cu o retorică anti-vestică şi cu o reapropiere de Rusia.

Pentru această schimbare a politicii externe, criticii îl consideră responsabil pe fondatorul partidului de guvernământ "Visul Georgian", fostul premier Bidzina Ivanişvili, un miliardar care şi-a făcut averea în Rusia în anii '90. Formal, el s-a retras din politică, dar se crede că trage în continuare sforile din culise.

Reacţia UE

Reluarea zborurilor directe cu Rusia a stârnit îngrijorări legate de perspectiva Georgiei de a dobândi statutul de ţară candidată la UE. "UE regretă decizia Georgiei de a relua zborurile către şi dinspre Rusia", a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri externe şi politici de securitate, Peter Stano, la o conferinţă de presă care s-a desfăşurat joia trecută, adăugând că aceasta "provoacă îngrijorare legată de parcursul european al Georgiei".

"Bruxelles se uită la aspectele juridice şi statistice, dar statutul de candidat la UE este în primul rând o decizie politică. Este aşadar bazată pe impresia pe care o ţară o face", a declarat pentru DW eurodeputata estoniană Marina Kaljurand, care este şi şefa delegaţiei pentru relaţiile cu Caucazul de Sud, adăugând că Ucraina şi Republica Moldova nu sunt pregătite pentru statutul de candidate, dar "războiul a deschis o fereastră de oportunitate pentru ele, iar guvernele lor au demonstrat o puternică determinare pentru parcursul european".

Potrivit sondajelor realizate de National Democratic Institute (NDI), 81% din georgieni văd în aderarea la UE şi NATO principala lor prioritate, dată fiind relaţia complicată a ţării lor cu Rusia, care le-a ocupat 20% din teritoriu după războiul din 2008.

În martie, Parlamentul de la Tbilisi a încercat să adopte o "lege a agenţilor străini", după modelul celei valabile în Rusia. Responsabilii de la Bruxelles au atras atenţia că proiectul de lege este incompatibil cu calitatea de membru al UE. Proteste pro-europene la Tbilisi au demonstrat discrepanţa dintre acţiuni ale guvernului şi voinţa poporului georgian.

"La Bruxelles nu este o dilemă. Când decidem în privinţa statutului de candidat, noi vedem guvernul georgian şi poporul georgian ca pe un întreg. Noi nu putem lua doar poporul georgian fără guvernul său în UE. Georgia este o democraţie. Nu este Coreea de Nord sau Rusia. Ei au libertatea alegerii politice", a conchis Kaljurand