"Fără fermieri nu veţi mai avea pâine" a fost probabil sloganul cel mai des folosit în timpul celor peste 200 de blocaje de stradă organizate de fermierii polonezi în luna februarie a acestui an.

La două ore de mers cu mașina de la granița cu Ucraina, sute de tractoare au blocat o stradă în semn de protest față de importurile de cereale ieftine din Ucraina, dar și față de primirea vecinilor ucraineni în UE, lucru pe care mulți fermieri polonezi îl descriu ca fiind o amenințare existențială pentru ei. 

"Ideea asta cu aderarea la UE (a ucrainenilor, n.r) trebuie să fie dată uitării. Este nebunie curată", a declarat pentru DW unul dintre fermierii protestatari în timpul blocadei.

UE a lăsat imaginea unui club închis timp de peste un deceniu, cu o serie de țări a căror speranță de aderare la UE părea deșartă. A venit însă invazia Rusiei în Ucraina iar lucrurile au căpătat o turnură nouă. În decembrie, UE a deschis negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova și a acordat statutul de candidat Georgiei. 

Presiunea politică se lovește de constrângerile bugetare

"Din motive evidente, UE vede acum extinderea ca pe un instrument de securitate. Desigur că bugetul face parte din discuții, dar s-ar putea să nu fie neapărat factorul decisiv", a declarat, într-un interviu pentru DW, Thu Nguyen, director adjunct al Center Jacques Delors, un grup de reflecție independent cu sediul la Berlin. 

Recentele proteste din Polonia atestă faptul că economia face invariabil parte din rațiunile politice ale UE. Or, noul entuziasm al Bruxelles-ului față de extindere este însoțit de temeri că aceasta i-ar putea dezavantaja economic pe unii dintre membrii și cetățenii UE.

UE cheltuiește cea mai mare parte a bugetului său pentru dezvoltare regională și agricultură iar statele membre mai puțin înstărite primesc mai mulți bani de la UE decât plătesc. Toate cele opt țări care ar urma să adere la UE sunt mai sărace decât statele membre actuale.

Speranțe în progresul economic

Pentru Jasna Pejovic din Muntenegru, aderarea la UE ar oferi țării sale "mai multă legitimitate". Vorbind cu DW la biroul firmei sale de e-learning Flourish din capitala Podgorița, ea remarcă faptul că Muntenegru este țara cu cele mai avansate negocieri de aderare. Aproximativ 80% din populația Muntenegrului vrea să facă parte din blocul comunitar iar faptul de a fi cetățean UE ar fi o ștampilă de aprobare pentru afacerea sa, a declarat Pejovic pentru DW.

"Investitorii spun că nu au făcut niciodată afaceri cu Muntenegru și că nici nu știu cum ar putea să facă. Eu îi întreb atunci dacă reticența lor s-ar diminua în cazul în care țara mea ar adera la UE. Iar ei răspund că, într-adevăr, situația s-ar schimba, pentru că de Uniunea Europeană a auzit toată lumea”. 

Cu o populație de doar 630.000 de locuitori, Muntenegru este o țară mică, la fel ca multe altele din Balcanii de Vest, și nu ar pune o mare presiune asupra bugetului UE, spune femeia. 

Nathalie Tocci, consilieră a doi foști comisari europeni pentru politică externă, spune că în cazul în care UE ar prelua Muntenegru mâine și ar plăti pentru acest lucru "nimeni nu ar observa”. Este limpede, explică Tocci, că UE își poate permite o atare mișcare. Ea adaugă însă că, pentru UE, "avantajul economic nu există".

Mila Kasalica, economistă și șefă a departamentului de finanțe al municipalității Zeta din Muntenegru, crede că aderarea la UE ar produce o transformare în țara sa. "Avem în jur de 45% - 48% din nivelul de trai al țărilor UE. Acesta este marele vis al procesului de aderare, respectiv convergența în termeni reali cu standardele de viață din UE”. 

Ucraina, ”elefantul” din cameră

Un alt candidat apărut recent la orizontul estic al aderării la UE este Ucraina. Greu încercată de invazia rusă, țara a primit statutul de candidat în iunie 2022.

În cea mai populată și cea mai săracă dintre toate țările candidate ”miza ar fi alta”, spune Nathalie Tocci. "Aceasta din cauza dimensiunii geografice a Ucrainei, a sectorului ei agricol, a bogăției medii și, mai presus de toate, din cauza faptului că este o țară aflată în război, cu 500 de miliarde de euro în reconstrucție”. 

Dacă ar adera la UE, spune experta, Ucraina ar deveni cel mai mare producător agricol din spațiul comunitar și ar cântări cu siguranță "cel mai mult asupra finanțelor blocului".

În timp ce toți agricultorii din UE cultivă împreună aproximativ 157 de milioane de hectare de teren arabil, Ucraina ar adăuga încă 41 de milioane de hectare. Pentru unii membri actuali, acest lucru ar însemna o concurență nedorită pentru subvențiile UE.

Polonia, de pildă, a devenit cel mai competitiv producător de alimente din Uniunea Europeană de când a aderat la aceasta în 2004. Fermele ei industriale eclipsează concurența din UE. "Cel mai probabil am da faliment, pentru că am fi inundați de produsele mult mai ieftine din Ucraina", spune Lukasz Czech, un fermier polonez de cereale și porci, care își asigură o parte din venituri din subvențiile UE.

O gaură în bugetul UE

Potrivit unei anchete interne a Consiliului European, admiterea tuturor candidaților ar costa Uniunea Europeană aproximativ 256 de miliarde de euro (272 de miliarde de dolari) - în condițiile în care numai Ucraina ar urma să primească 186 de miliarde de euro, fără a include cheltuielile de reconstrucție. Totuși, Thu Nguyen nu crede că "impactul financiar ar fi atât de mare pe cât sugerează unele cifre".

Expertul de la Centrul Jacques Delors nu poate spune cu exactitate de unde ar putea proveni banii suplimentari. "Nu ar fi exclus ca banii să vină de la actualele state membre ori ca UE să facă rost de bani din noi surse", a declarat Nguyen pentru DW, în opinia căruia posibile surse de venit ar putea fi o taxă europeană pe materiale plastice sau taxele pe carbon.

Viteza cu care unele dintre statele membre ale UE împing în față procesul de aderare a Ucrainei și a țărilor din Balcanii de Vest este uluitoare. Totuși menținerea acestui ritm va depinde de viitoarea componență a noului Parlament European după alegerile din iunie.

Adaptare după un articol publicat pe DW-English.