România s-a obligat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să consolideze legislația referitoare la integritate, considerată fragmentată și ineficientă la nivelul Comisiei Europene, mai ales după decizia de anul trecut a Curții Constituționale prin care averile demnitarilor deveneau secrete. Termenul pentru refacerea legislației e 31 august 2026. Dacă legea nu are în final o formă acceptată de Comisia Europeană, România poate pierde cele 771 de milioane de euro din PNRR prevăzute în Plan. În plus, în procesul de aderare la OCDE, e nevoie de transparența declarațiilor de avere. Curtea Constituțională a consolidat în această săptămână secretizarea averilor demnitarilor și a acceptat drept constituțional așa-numitul amendament Fritz, care implică retroactivitatea.

Social-democrații și radicalii din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au votat acest amendament prin care aleșii cu incompatibilități constatate definitiv în trecut își pierd automat mandatul curent în 30 de zile - o sancțiune care nu exista la data faptelor.

Cazul Fritz este despre un conflict de interese administrativ, nu penal 

Primarul Timișoarei Dominic Fritz a pierdut acum două luni recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul în care era acuzat de conflict de interese: în prima zi de primar, pe 2 noiembrie 2020, a semnat un referat pentru un proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care se aproba un plan urbanistic zonal cerut de un dezvoltator imobiliar. Referatul fusese semnat și de fostul primar Nicolae Robu cu o lună înainte, dar angajații instituției au insistat că e nevoie și de aprobarea noului edil, fără să menționeze însă actul inițial în aprobarea finală. Nu există un prejudiciu concret și nici date care să arate că Fritz ar fi avut vreun interes personal, dar jurisprudența arată că judecătorii pot ajunge la astfel de concluzii, mai ales atunci când există la mijloc și interese politice.

Cazul lui e despre un conflict de interese administrativ, nu penal. Potrivit vechii legi care a contat la investigarea conflictul de interese în cazul Fritz, era prevăzută sancțiunea de încetare a mandatului doar pentru cazurile de incompatibilitate. Totuși, în cazul Fritz, Înalta Curte a decis încetarea mandatului și interdicția de a ocupa funcții eligibile pentru o perioadă de trei ani. Interpretarea prefectului care trebuie să pună în practică decizia de ordin administrativ a justiției a fost o sancțiune de 10% din salariu pentru 6 luni și interdicția de a mai ocupa o funcție aleasă pentru 3 ani, după încetarea mandatului de primar.

Președintele Nicușor Dan a fost mult mai precaut și reținut

Curtea Constituțională schimbă însă regula. După cum ne-a explicat un jurist, e ca și cum un șofer prins cu viteză în 2020 ar fi primit pentru fapta lui deja ceea ce prevede legea, amenda contravențională (la Fritz, reținerea de 10% din indemnizație) și interdicția de a conduce timp de 3 ani (interdicția de a candida 3 ani). Caz închis, sancțiuni executate sau în curs de executare. Pe urmă în 2026 apare o lege care îi mai aplică o sancțiune nouă, inexistentă la data faptei: îi confiscă mașina cu care a condus (în cazul lui Fritz, îi ia mandatul). Altfel spus, nu e o regulă pentru viitor, ci o pedeapsă pentru trecut.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că decizia CCR „deschide o discuție despre principii”, care „trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem”, și că „legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat, nu se numește retroactivitate?”. În schimb, președintele Nicușor Dan a fost mult mai precaut și reținut, explicând doar că argumentele din sesizarea făcută chiar de el la CCR „erau foarte solide” și că speră să se încheie circuitul legislativ până pe 31 august, când este termenul limită al PNRR, sugerând deci că ar putea retrimite legea în Parlament pentru corecții.  

Dominic Fritz: Decizia CCR - ecoul „mafiei privilegiaților”

Dominic Fritz a declarat că PSD va trebui să explice în fața Comisiei Europene „cum o lege-jalon de 770 de milioane de euro a fost transformată într-o armă împotriva unui primar ales de două ori''. Primarul Timișoarei consideră că  decizia Curții Constituționale ar fi ecoul „mafiei privilegiaților” care vrea să scape de el. 5 din cei 8 judecători constituționali prezenți au votat pentru amendamentul Fritz: trei dintre ei numiți de PSD, unul de fostul președinte Klaus Iohannis și unul de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).

În ultimele luni, după căderea guvernului din România, în luna mai, justiția a pronunțat mai multe verdicte în cazul Partidului Național Liberal (PNL) și Uniunii Salvați România (USR), formațiuni care au declarat că nu mai vor să colaboreze cu social-democrații. PSD, USR, PNL și UDMR au fost nevoite să se coalizeze pentru a izola formațiunea radicală AUR. Totuși, la sfârșitul lui aprilie, PSD s-a retras de la guvernare și a votat o moțiune de cenzură împreună cu AUR prin care au dat jos guvernul condus de liberalul reformist Ilie Bolojan. De aproape patru luni, România are un guvern interimar și o configurație parlamentară imposibilă după ce PSD a dat jos guvernul, fiindcă USR și PNL au declarat că nu vor mai guverna cu social-democrație, situație în care e greu de format o majoritate fără extremiști. 

Un competitor de cursă lungă 

Președintele care trebuie să numească un prim-ministru, deși are două nume pe masă, refuză să aleagă unul dintre ele, cu argumentul că niciunul n-ar putea avea o majoritate fără AUR. 

Eventuala eliminare a lui Dominic Fritz de la Primăria Timișoara ar putea avea efecte politice pentru viitor, fiindcă este un competitor de cursă lungă, e deci inconfortabil atât pentru Nicușor Dan, cât și pentru AUR și PSD. USR l-a reconfirmat ieri în funcția de lider al partidului, pentru a demonstra că partidul nu va intra la guvernare alături de PSD. Victimizarea lui ar putea fi la fel de periculoasă ca menținerea în funcția de primar al Timișoarei, un oraș cu oameni pretențioși, crescuți în nostalgia legalismului și toleranței habsburgice, mereu nemulțumiți de politica centralizată a Bucureștiului.

Deși e născut în Germania din părinți nemți și s-a stabilit abia în 2019 în România, Fritz, care e poliglot, vorbește româna mai bine decât liderii autohtoni, are studii serioase (științe politice la Universitatea din Konstanz, master în studii post-conflict la Universitatea din York din Marea Britanie) și o carieră pe care și-a construit-o singur (între 2016 și 2019 a fost șeful de cabinet al fostului președinte german Horst Köhler), fiind ales de două ori în fotoliul de primar al Timișoarei (2020 și 2024), iar în 2025 devenind lider al USR. A fost primul primar fără cetățenie română, pe care a primit-o abia anul trecut.