În perioada ianuarie – august 2024, datoria externă a României a crescut cu 14.189 miliarde de euro, ajungând la 182.524 de miliarde (51,6% din PIB) a informat Banca Națională a României. Nu cuantumul datoriei externe e îngrijorător, dacă luăm în calcul, de pildă, datoria Greciei de aproape 160% din PIB, ci ritmul accelerat de creștere, indicator care ne situează pe locul patru între țările Uniunii Europene. Măsurile populiste ale guvernului Ciolacu în an electoral nu au putut fi aplicate decât prin împrumuturi de pe piețele externe de capital cu dobânzi mult mai mari decât media europeană.

Împrumuturile contractate de Guvern influențează indirect și creditele populației la bănci. La creditele de consum, rata dobânzii ajunge la 10,2 la sută, în timp ce media europeană e cuprinsă între 5 și 6,5 la sută. Dobânzile aproape duble pe care le percep băncile din România se datorează atât inflației cât și economiei mai riscante decât în țările din zona euro.

Scumpirea alimentelor și rata inflației

Raportul trimestrial al Băncii Naționale a României prezentat recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu prognozează că rata inflației va crește până la sfârșitul anului cu aproape un procent față de estimarea din vară, adică de la 4% la 4,9%. Cauza principală ar fi scumpirea alimentelor. Românii știu însă că prețurile, mai ales la produsele alimentare, au explodat nu de ieri de azi, ci odată cu criza energetică, la unele alimente chiar dublându-se. Pentru că micii producători nu-și permit să-și vândă în piețe produsele și nu pot încheia contracte cu hypermarket-urile, le vând la jumătate de preț marilor angrosiști care fac legea.

România are o dinamică anuală înaltă a salariilor, a spus guvernatorul BNR. El a atras însă atenția că necorelarea lor cu productivitatea duce la deficite de cont curent în inflație. Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Rexecode Institute, românii muncesc în medie 2.000 de ore pe an, asta în ciuda nenumăratelor sărbători al căror număr crește de la an la an după bunul plac al fiecărui guvern. La acest indicator suntem pe primul loc în Uniunea Europeană. Productivitatea muncii e însă cu 30% mai mică decât media europeană.

Cheltuieli bugetare mai mari

Tehnologia precară în multe domenii, birocrația, timpul petrecut pe telefonul mobil la locul de muncă sunt doar câteva din cauzele care conduc la o productivitate redusă. Aici nu e vorba neapărat de lene, de indolență, ci de racilele sistemului. Fără a generaliza nici într-o parte nici în alta, un zugrav care a plecat din România și lucrează într-o țară vestică e mult mai productiv decât zugravul care a rămas acasă. Zugravul care lucrează în afara țării și e creditat de o bancă să-și cumpere o casă știe că dacă nu-și va plăti o rată va pierde casa. În România, lucrurile se mai pot „aranja“ prin pile și relații.

Un raport al Comisiei Europene preconizează că deficitul bugetului public al României va ajunge la 8% din PIB în 2024 față de 6,5% în 2023. Executivul european își fundamentează prognoza mai ales pe creșterea rapidă a cheltuielilor bugetare pentru mărirea pensiilor și a salariilor din sectorul public, dar și pe încetinirea creșterii economice, estimată la 1,4% din PIB față de prognoza anterioară de 3,3%.

Numai bugetul pentru pensiile militarilor depășește un million de euro. Aici intră și pensiile foștilor angajați ai Serviciului de Informații Externe (SIE), ai Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și ai Serviciului de Protecție și Pază (STS). Pensiile speciale costă în total 2,5 miliarde de euro, aproape 1% din PIB.