În ciuda lipsei investițiilor din sport, România ia medalii
5 august 2024
Spotmedia: David Popovici, înotătorul de aur al României, a avut curajul să arate cu degetul spre guvern și președinție, spunând că e greu să obții performanțe internaționale fără bazine de înot.
Publicitate
Mai mulți sportivi și antrenori l-au susținut, arătând că autoritățile fac foarte puțin pentru dezvoltarea infrastructurii. Cu toate greutățile, mulți tineri decid să intre pe calea dificilă a performanței. Ce îi mână în luptă?
Problema ridicată de campionul olimpic român e una cunoscută de opinia publică, dar și de liderii politici.
Ne amintim de bazele de antrenament și de condițiile în care se antrenează sportivii o dată la patru ani, atunci când se desfășoară jocurile olimpice, iar câte un campion ridică privirea din pământ și-și asumă să vorbească despre asta.
"Nu se va schimba ceva doar dacă vorbim despre asta! Trebuie să facă într-adevăr presiuni, să le fie adus la cunoștință tuturor oamenilor care se ocupă de așa ceva, trebuie să ne punem pe treabă, pentru că avem un campion olimpic din an în Paște, în ultima vreme", a spus David Popovici la TVR.
Olimpiada de la Paris - în 2024 şi în urmă cu 100 de ani
După un secol, Jocurile Olimpice se desfăşoară iarăşi la Paris. Între Olimpiada de atunci şi cea de acum s-au schimbat multe. Dar şi în 1924 au existat mari performanţe sportive şi adevărate staruri în devenire.
Imagine: Cover-Images/IMAGO
1924: La periferia oraşului
Cu o sută de ani în urmă cele mai multe întreceri sportive s-au desfăşurat în afara oraşului. Doar hala pentru ciclism "Vélodrome d'Hiver" se afla în apropierea Turnului Eiffel. Cele mai multe întreceri s-au desfăşurat la Colombes, o suburbie a Parisului, unde se afla şi stadionul olimpic de atunci (în imagine). În 2024 se află încă în uz, ca stadion de hockey.
Imagine: United Archives International/IMAGO
2024: În plin centru
Organizatorii Olimpiadei aduc întrecerile şi în centrul Parisului. În imediata apropiere a Turnului Eiffel, în Place de la Concorde, în faţa Domului Invalizilor şi în Grand Palais sunt amenajate arene şi săli de sport temporare. Întreceri vor avea loc şi pe Sena.
Imagine: picture alliance/dpa/Xinhua
1924: Prima ceremonie de deschidere în "stilul clasic" de mai târziu
La ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din 1924 toate echipele naţionale, în frunte cu cea elenă, au intrat pentru prima dată una după alta pe stadion aliniindu-se înaintea deschiderii oficiale a întrecerilor. De atunci încoace acest ceremonial se repetă la fiecare ediţie.
Imagine: Colorsport/IMAGO
2024: O ceremonie de deschidere diferită
Deschiderea întrecerilor din 2024 va fi în schimb diferită. Sportivii nu se vor alinia pe stadion ci se vor plimba pe Sena la bordul a 600 de ambarcațiuni. Vor trece pe lângă Catedrala Notre Dame și se vor opri la podul Alexandre III, unde va avea loc ceremonia de deschidere.
Ceremonia de deschidere a Olimpiadei de vară din 1924 a avut loc pe 4 mai, cea de închidere pe 27 iulie. Între cele două date se află aproape trei luni, mai exact 83 de zile. În total s-au câștigat 126 de medalii în 23 de discipline sportive.
Imagine: Collection IM/KHARBINE-TAPABOR/IMAGO
2024: Timp mult mai scurt
Astăzi, o sută de ani mai târziu, stresul este mult mai mare. Între ceremonia de deschidere şi cea de închidere se află doar 17 zile. În acelaşi timp programul este mult mai dens. În total vor fi decernate 329 de medalii în 32 de discipline sportive. La rugby, handbal şi fotbal întrecerile preliminare au debutat cu două zile înaintea ceremoniei de deschidere.
Din cei 3089 de participanţi activi la întrecerile de vară din 1924 doar 135 au fost femei. Şi asta deşi la vremea respectivă existau deja de 24 de ani întreceri olimpice pentru femei. Numărul disciplinelor feminine era încă mic. Medalii pentru femei au existat doar pentru scrimă, înot, sărituri de la trambulină şi tenis.
Imagine: United Archives International/IMAGO
2024: Paritate între sexe
La Olimpiada din 2024 vor participa 10.000 de sportivi activi. Potrivit organizatorilor vor fi 5.250 de bărbaţi şi 5.250 de femei. Întrecerile de la Paris vor fi astfel primele cu o paritate deplină între atleţi şi atlete.
Imagine: Swen Pförtner/dpa/picture alliance
1924: Record pe cenuşă roşie
Întrecerea de 100 de metri sprint a fost câştigată de britanicul Harold Abrahams în 10,6 secunde (în imagine). Acesta a fost recordul olimpic de atunci. Duelul dintre evreul Abrahams şi scoţianul catolic Eric Liddell a fost mai târziu subiectul filmului "Chariots of Fire", câştigător al premiului Oscar.
Imagine: Colorsport/IMAGO
2024: Sub 10 secunde
La o sută de ani după recordul lui Abrahams cu timpul de atunci nu se mai ajunge probabil nici măcar în preliminare. La Tokio Marcell Jacobs a câştigat medalia de aur cu timpul de 9,80 secunde. La Paris favorit este considerat Noah Lyles (al doilea din dreapta) din SUA. Recent timpul său cel mai bun a fost de 9,81 secunde.
Imagine: Michel Euler/AP Photo/picture alliance
1924: Un tânăr star se naşte
Unul din cei mai mari sportivi a fost în urmă cuo sută de ani înotătorul american Johnny Weissmüller, născut la Timişoara. În bazinul olimpic a câştigat trei medalii de aur şi a jucat şi în echipa de polo pe apă. Mai târziu Weissmüller a devenit o celebritate ca actor, interpretând rolul lui Tarzan în 12 filme de mare succes.
Imagine: Colorsport/IMAGO
2024: O altă mare promisiune
Un mare potenţial, comparabil cu al lui Weissmüller, are în 2024 baschetbalistul parizian Victor Wembanyama. Atletul cu înălţimea de 2,24 metri nu ar fi însă potrivit pentru rolul unui rege al junglei ci mai degrabă pentru cel al unui extraterestru. El este deja poreclit "Alien".
Imagine: Artur Widak/NurPhoto/picture alliance
1924: Polo călare era încă disciplină olimpică
Din perspectiva de azi, comparând programul întrecerilor din 1924 şi din 2024, doar disciplina sportivă polo călare pare relativ exotică. Acest sport nobil şi complex a fost disciplină olimpică între anii 1900-1936.
Imagine: TopFoto/IMAGO
2024: O nouă disciplină exotică
Un secol mai târziu, Comitetul Internaţional Olimpic a inclus între disciplinele sportive pentru prima dată şi dansul sportiv Breaking (în imagine), pentru a da satisfacţie şi publicului mai tânăr.
Imagine: Norbert Schmidt/picture alliance
14 imagini1 | 14
Din păcate, sportivii nu aduc voturi, au personalitate și sunt greu de controlat. Așa că oamenii politici nu-și bat prea mult capul cu investițiile din sport. Sunt costisitoare, foarte greu de întreținut și de amortizat.
Nu există un program național pentru sport, vorba unor critici, nici minister dedicat nu mai avem, iar performanța atletică e undeva la sfârșitul listei priorităților oricărui partid.
Părinții, cei mai mari investitori în performanța sportivă
Pe lângă problemele pe care le-a enumerat David Popovici, să amintim infrastructura firavă pentru cei de la atletism, care au o bază lângă Stadionul Național, iar capacitatea de selecție și de performanță în țară e redusă.
Cei de la canotaj, în ciuda performanțelor obținute, de ani de zile se plâng de lipsa unei „piste olimpice” pentru antrenament, fiind obligați să vâslească printre bărcile luxoase ale parveniților din Snagov.
În realitate, trebuie să recunoaștem că performanța sportivă din România are legătură directă cu ambiția individuală, bazată pe investițiile părinților sau ale unor antrenori care reușesc să convingă sponsorii să susțină un talent sau altul, promițând expunere publică dacă acesta va reuși.