La sfârşitul lunii noiembrie este doar câteva ore pe zi lumină la Raja-Jooseppi, cel mai nordic punct de trecere a frontierei între Finlanda şi Rusia. Totul este acoperit cu zăpadă, temperatura este de minus zece grade. La punctul de trecere a frontierei se află, cu puţin timp înainte ca acesta să fie închis, câţiva jurnalişti, îngheţaţi bocnă, care aşteaptă să se ivească eventuali solicitanţi de azil. Aceasta deoarece închiderea graniţei a fost motivată prin creşterea numărului de treceri frauduloase a frontierei.

Niciun solicitant de azil înaintea închiderii

După ce Finlanda a închis toate celelalte puncte de trecere a frontierei cu Rusia pe 24 noiembrie, migranţi din state terţe s-au îndreptat spre acest ultim punct de trecere rămas deschis, aflat în Laponia, la o distanţă de peste 1000 de kilometri de capitala Helsinki şi la 250 de kilometri depărtare de portul rusesc Murmansk. Dar şi Raja-Jooseppi a fost închis în cele din urmă, pe 30 noiembrie. În total, între 24 şi 30 noiembrie, acolo au solicitat azil în Finlanda 63 de persoane.

La capătul programului de lucru, grănicerii finlandezi au organizat pentru ziarişti un tur de familiarizare cu împrejurimile. "De acolo vin refugiaţii", a spus şeful punctului de control, Vesa Arfmann, arătând cu mâna spre teritoriul Rusiei. Apoi i-a dus pe ziarişti la un container, în care au fost adunate "mijloace de transport" abandonate, fiindcă traversarea graniţei pe jos este interzisă. Containerul este plin ochi de biciclete. "Acum ele au trecut în proprietatea statului finlandez, poate vor fi scoase la licitaţie", a explicat Santeri Komu, un alt grănicer.

De asemenea, ziariştilor le-a fost arătat un hangar încălzit, în care solicitanţii de azil pot aştepta până sunt invitaţi la o discuţie, în care sunt întrebaţi cum îi cheamă, din ce ţară provin şi de ce solicită azil în Finlanda. Adesea este nevoie la aceste discuţii de un translator, care este chemat telefonic de grăniceri. Mulţi migranţi nu au acte la ei, dar unii au. De curând acolo au sosit doi bărbaţi din Yemen, care aveau paşapoarte, a explicat Komu.

Afară s-a lăsat deja întunericul. Pe toată durata zilei nu şi-a făcut apariţia niciun solicitant de azil. Nici nu mai poate veni vreunul, fiindcă şi la punctul de trecere Raja-Jooseppi autorităţile finlandeze şi-au sistat munca, ceea ce înseamnă că frontiera dintre Finlanda şi Rusia este complet închisă.

Sunt despărţite familii

Închiderea graniţei este o grea lovitură pentru localnicii rusofoni din Finlanda. În ţara scandinavă cu cinci milioane de locuitori aproape 100.000 de oameni sunt rusofoni. Mulţi din ei trăiesc atât în Finlanda, cât şi în Rusia şi până de curând era firesc să facă naveta peste graniţă, la Wyborg, oraş din apropiere, sau la St. Petersburg.

Victoria Iljina şi Evgheni Koşevnikov voiau să se deplaseze la sfârşitul lunii noiembrie de la Lappeenranta, în sudul Finlandei, la St. Petersburg, unde urma să fie operat fiul lor Serafim, în vârstă de cinci ani. Familia s-a stabilit în urmă cu un an în Finlanda, dar preferă să apeleze în Rusia la servicii medicale. "Acolo avem medici în care avem încredere, care vorbesc limba rusă", a explicat Iljina. Dar acum, că graniţa s-a închis, operaţia a trebuit amânată.

Şi o planificată vizită la tatăl lui Evgheni Koşevnikov, care a suferit de curând un atac vascular cerebral şi este bolnav de cancer, a devenit imposibilă. "Sunt foarte îngrijorat că starea de sănătate a lui tata se va înrăutăţi suplimentar şi eu nu voi putea fi lângă el", a declarat Koşevnikov. "M-am gândit deja să-mi las familia aici şi să încerc să trec cumva graniţa spre Murmansk sau să zbor de la Helsinki la Istanbul, pentru a ajunge apoi la el".

Rusofonii protestează

La Lappeenranta există multe poveşti asemănătoare. Oraşul se află la o distanţă de 25 de kilometri de graniţa cu Rusia şi aproximativ cinci la sută din locuitori sunt vorbitori de limbă rusă. După închiderea a trei puncte sudice de trecere a frontierei, pe 19 noiembrie rusofonii din Lappeenranta au demonstrat în faţa primăriei.

Unul din organizatorii protestului a fost Ivan Deviatkin. Tânărul trăieşte de 12 ani în Finlanda, unde şi-a făcut studiile universitare. Vorbeşte limba finlandeză fluent, are un fiu şi loc de muncă. Înainte nu a participat niciodată la manifestaţii politice, dar închiderea frontierei a schimbat totul. Ivan şi-a sistat munca şi încearcă să determine autorităţile finlandeze să ţină cont şi de nevoile localnicilor rusofoni.

"A fost ca un pumnal înfipt pe la spate, o trădare din partea guvernului finlandez, care nu ne-a luat în considerare, de parcă noi, minoritatea rusofonă din Finlanda, nu am avea interesele noastre proprii", a declarat Deviatkin. El vrea să stea de vorbă cu politicieni şi propune să se analizeze posibilitatea deschiderii măcar a unui punct de trecere a frontierei mai sudic. Mama sa, fratele şi surorile sale trăiesc în Rusia. Ei cu toţii voiau să-şi petreacă sărbătorile de iarnă împreună.

Aflux de migranţi din state terţe

Autorităţile finlandeze spun că închiderea completă a graniţei a devenit necesară din motive ce ţin de securitatea naţională. Începând din luna august, afluxul de migranţi din state terţe, care au traversat teritoriul Rusiei, a crescut considerabil. Potrivit poliţiei finlandeze de frontieră, de atunci ar fi sosit în ţară, venind din Federaţia Rusă, aproape 1000 de solicitanţi de azil. În anii anteriori nu veniseră decât câţiva migranţi izolaţi.

Guvernul de la Helsinki este convins că grănicerii ruşi îi lasă intenţionat pe migranţi să pătrundă în Uniunea Europeană fără viză. Premierul finlandez Petteri Orpo a calificat acţiunea Rusiei drept "război hibrid" şi vede în ea o răzbunare pentru aderarea Finlandei la NATO.

"Ţelul nostru este să-i spunem Rusiei: este ceva inacceptabil şi trebuie să înceteze", a declarat pentru DW ministra finlandeză de Interne, Mari Rantanen, membră a partidului populist de dreapta "Adevăraţii Finlandezi". Ea a spus că închiderea graniţei a fost o "decizie grea" şi a exprimat speranţa că partea rusă îşi va da seama că "o frontieră paşnică este în interesul nostru comun".

Decizia finlandeză este criticată

Închiderea frontierei a provocat critici atât în Finlanda, cât şi în străinătate, din perspectiva nerespectării drepturilor refugiaţilor. Însărcinata finlandeză pentru nediscriminare, Kristina Stenman, se teme de pildă că accesul acestora la procedura de azil este periclitat, fiindcă azil nu se mai poate cere acum decât pe aeroportul din Helsinki şi în porturile ţării.

Katia Marova, membră a Consiliului Local din Lappeenranta din partea formaţiunii "Uniunea Forţelor de Stânga", crede că închiderea graniţei cu Rusia a fost decisă din motive de politică internă. "Avem acum un guvern relativ populist de dreapta. Campania sa electorală s-a desfăşurat sub deviza 'Închidem graniţele' şi acum îşi îndeplineşte promisiunea electorală, fără a ţine cont sau a se gândi că există şi alte categorii de cetăţeni, ale căror interese şi drepturi sunt încălcate".

Ministra de Interne Mari Rantanen a dat asigurări pentru DW că guvernul este conştient de faptul că decizia sa are "urmări pentru oameni care traveresează graniţa legal. Aceasta ne produce mare îngrijorare, regretăm asta şi sperăm că situaţia se va normaliza cât mai curând posibil şi vom putea redeschide frontiera, dar asta va depinde de acţiunile Rusiei", a declarat responsabila.

Postul finlandez Yle a relatat însă că Finlanda ar putea redeschide punctele de trecere a frontierei deja începând din data de 14 decembrie.