Recrudescenţa antisemitismului maghiar şi promisiunea premierului Ungariei, Viktor Orban, de a aplica în acest domeniu o politică a toleranţei zero faţă de antisemiţi e doar una din temele presei apusene.

Editorialiştii mai comentează pe larg deschiderea procesului teroriştilor de extremă dreapta din Germania, scurgerea unui an mai rău decât ar fi crezut oricine de la accesul la putere al stângii, în Franţa, precum şi situaţia volatilă din Siria. Bombardarea, de către israelieni, a arsenalelor ei conţinând arme iraniene destinate extremiştilor Hizbullah care controlează Libanul i-a îngrijorat pe mulţi.

Unii editorialişti se arată de-a dreptul isterizaţi. „Israelul se joacă cu focul”, afirmă bunăoară, la unison, De Volkskrant, de la Amsterdam şi The Independent, de la Londra. Ziarul britanic de stânga admite totuşi că un raid menit să împiedice intrarea exporturilor de armament iranian în posesia Hizbullah e un obiectiv defensiv legitim, pentru israelieni.

Cotidianul londonez sugerează însă că statul evreu s-ar putea folosi de slăbiciunea actuală a regimului de la Damasc pentru a obţine „unilateral avantaje teritoriale”. De Volkskrant intră în detalii ale dilemei iraniene. Regimul teocratic de la Teheran n-ar vrea nici să vadă regimul Assad debarcat şi nici să asiste pasiv la pierderea aliatului lor, Hizbullah, susţine cotidianul olandez.

Şi alte ziare europene speculează din greu şi pe un ton alarmat despre obiectivele puterilor regionale şi globale în conflictul sirian. El Periodico de la Madrid afirmă că, în prezent, Iranul şi Israelul s-ar confrunta militar pe teritoriul sirian, demonstrând astfel „că miza războiului depăşeşte simpla debarcare a regimului Assad”.

Lübecker Nachrichten consideră că bombardamentul israelian ar putea să fi fost menit să determine administraţia Obama să-şi abandoneze neutralitatea şi să intervină în conflictul sirian.

În termeni similari judecă situaţia şi Luxemburger Wort. Ziarul din marele ducat se teme intens de extinderea focarului sirian şi de virtuala dezechilibrare durabilă a unor ţări arabe vecine, precum Libanul, Iordania şi Irakul, în special după probabila utilizare în Siria a unor arme chimice. Potrivit ziarului din Luxemburg conflictul devine tot mai greu de îngrădit.

În context, unii observatori evidenţiază posibilitatea ca rebelii sirieni să fi recurs la arme de distrugere în masă tocmai pentru a discredita definitiv regimul Assad şi a genera o schimbare de atitudine la Washington şi în alte cancelarii. Planul opoziţiei ar fi fost grăbirea unei intervenţii militare occidentale împotriva dictaturii de la Damasc prin înscenarea unei prezumtive folosiri, de către oamenii lui Assad, a armelor chimice.

În răstimp nu puţini comentatori, inclusiv de stânga se arată extrem de dezamăgiţi de bilanţul anului scurs de la accesul la cârma Franţei a lui Francois Hollande.Deşi ziar de stânga, Le Monde împărtăşeşte decepţia şi aminteşte că actualul şef al statului promisese în campania să electorală o Franţă reconciliată şi pacificată.

Or, Hexagonul e cât se poate de departe de o eventuală depăşire a scindării sale. Franţa, scrie textual ziarul parizian, „e mai dezbinată, mai învrăjbită şi mai depresivă decât oricând. Dimensiunea deficitului public grevează viitorul ţării, recesiunea ne ameninţă, şomajul sparge recordurile cele mai sumbre, povara fiscală a atins o anvergură care împiedică deopotrivă şi consumul dar şi investiţiile.”

O opinie riguros identică exprimă şi Neue Zuercher Zeitung, ziarul elveţian adăugând la bilanţul negativ al stângii franceze nu doar tendinţa lui Hollande de a căuta ţapi ispăşitori în loc de a găsi soluţii, dar şi propensiunea liderilor socialişti de a chema fără înconjur la o confruntare cu Germania.

Care se arată şi ea îngrijorată de soarta procesului teroriştilor neonazişti inaugurat ieri la München. Analiştii semnalează suspendarea audierilor din pricina cererilor apărării de a se recuza completul pentru o prezumtivă incompatibilitate; ziarele germane întorc pe faţă şi pe dos posibilele semnificaţii ale ţinutei în care a apărut în sală principala inculpată şi-şi exprimă speranţa că judecătorii vor face totuşi faţă misiunii lor extrem de grele.

Că îngrijorarea germanilor e perfect întemeiată reiese din Gazeta Wyborcza. Ziarul polonez pune degetul pe rană, reliefând că procesul de la München nu e doar unul intentat Beatei Zschäpe şi complicilor terţetului terorist neonazist. Fiindcă în boxa acuzaţilor „a luat loc şi eşecul statului (german) care n-a putut (multă vreme) pune capăt crimelor extremei drepte. Poliţia le-a bagatelizat timp de mai bine de un deceniu”.

Or, conform ziarului polonez, „inculpaţilor le-a reuşit mai mult decât teroriştilor de extremă stângă care au încercat, cu decenii în urmă, să propulseze Germania în haos. Neonaziştii au izbutit să-i răpească ţării credibilitatea”.

Cotidianul polonez le recomandă ca atare germanilor să-şi pună ordine în serviciile secrete, să afle câţi lupi singuratici precum Zschäpe mai există în Germania şi să-şi elaboreze o nouă strategie de combatere a extremismului.