"Maria" încă nu poate să creadă că președintele rus Vladimir Putin a invadat Ucraina. Originară din Moscova, tânăra de 29 de ani, care nu dorește să își facă public numele real, locuiește de trei ani în metropola Salonic, în nordul Greciei.

Studenta la drept este căsătorită cu un grec și este înregistrată oficial în Grecia, la fel ca alți aproximativ 15.000 de ruși. În mod tradițional, legătura dintre cele două țări predominant creștin-ortodoxe este strânsă. Maria a învățat limba greacă la universitate înainte de a-și concretiza planurile de a emigra în Grecia.

Rusoaica nu este deosebit de religioasă, dar, creștină ortodoxă fiind, se simte mai puțin străină în Grecia decât în alte părți ale Europei. "Religia ne unește, inclusiv din punct de vedere cultural", spune Maria pentru DW. "Am călătorit mult și știu că trebuie să te adaptezi dacă vrei să trăiești în străinătate. Însă în Grecia nu a trebuit să mă adaptez la multe lucruri”.

De când a început războiul din Ucraina, la 24 februarie 2022, situația economică s-a înrăutățit și în Rusia, ne spune Maria: "La Moscova se închid magazinele. Nu sunt suficiente medicamente. Lipsesc multe alte lucruri", relatează Maria. În restul țării, spune tânăra, acest lucru este destul de normal. "Poate că unii ruși simt o oarecare satisfacție că situația aprovizionării devine acum problematică chiar și în marile orașe."

Multe dintre rudele și prietenii ei au părăsit țara, tatăl ei a trecut granița finlandeză, iar mama ei a traversat granița din Belarus în Lituania.

Pentru Maria, un lucru este cert: când vine vorba de menținerea puterii, Putin nu cunoaște limite. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care nu mai vede nicio perspectivă personală în țara sa de origine. Sistemul mediatic propagandistic și măsurile din ce în ce mai dure ale statului împotriva disidenților i-au distrus ultima speranță de îmbunătățire, spune ea.

Maria nu înțelege de ce mulți oameni din Grecia au probleme în a condamna Moscova pentru războiul împotriva Ucrainei: "Zilele trecute, un grec a spus că în Rusia situația este bună. L-am contrazis și i-am explicat cum stau lucrurile în realitate, dar omul nu a vrut să mă creadă."

Grecia vs. Atena

Premierul elen Kiriakos Mitsotakis urmează politica UE de susținere a Kievului în lupta cu Moscova, iar Grecia a livrat deja arme Ucrainei. Însă sondajele de opinie actuale arată că mai bine de jumătate dintre cetățeni nu susțin politica guvernului lor. În timp ce refugiații din Ucraina sunt primiți cu brațele deschise în Grecia, mulți greci resping măsurile UE împotriva Rusiei.

Potrivit unui sondaj, peste 60% dintre respondenți se opun în mod explicit livrărilor de arme și consideră că responsabilitatea pentru război revine atât Moscovei, cât și Kievului.

Această atitudine ambivalentă se explică între altele prin faptul că grecii conservatori văd în mod tradițional Rusia ca pe un aliat. În 2019, la cinci ani de la anexarea Crimeei, liderul de atunci al opoziției, însuși Mitsotakis, a călătorit la Moscova, unde a vorbit despre o "relație de încredere" între partidul său Nea Demokratia și partidul lui Putin, Rusia Unită. Mai mult, Mitsotakis dădea asigurări că Rusia va găsi întotdeauna un "interlocutor de încredere" în Grecia.

Frați întru credință?

Potrivit politologului Athanasios Grammenos, simpatia multor greci pentru Rusia are la bază mai cu seamă credința ortodoxă comună: "Timp de secole, Rusia s-a prezentat ca putere protectoare a creștinilor ortodocși în Imperiul Otoman".

Deși Moscova a ajutat în mod activ, mitul marelui salvator din Est este puternic ancorat în cultura greacă: "Mulți adepți ai dreptei, inclusiv membri ai partidului de guvernământ, încă mai cred că Rusia va elibera în cele din urmă Constantinopolul, îl va returna Greciei și va împlini astfel visul unui nou Imperiu Bizantin."

Și în alte țări din Balcani, Rusia încearcă să câștige influență prin intermediul credinței ortodoxe. Acest lucru se manifestă în mod deosebit în Macedonia de Nord sau în Serbia, unde părerea oamenilor în legătură cu Uniunea Europeană este împărțită. "În această regiune, Rusia răspândește vechea idee a unei uniuni de state ortodoxe."

O perspectivă ceva mai complicată pentru Grecia, a cărei Biserică Ortodoxă a recunoscut Biserica autocefală a Ucrainei încă din 2019, mergând în mod clar împotriva voinței conducerii Bisericii Ortodoxe Ruse.

O altă chestiune este ceea ce se predică duminica la slujbe. "Biserica din Grecia este o reflectare a societății. Există mulți preoți care cred teoriile conspirației și ei au influență asupra multor credincioși."

Încrederea în Rusia se estompează

Jurnalistul Stavros Tzimas știe exact care sunt simpatiile compatrioților săi. În Grecia, Tzimas este considerat un expert în Balcani, Rusia și Biserica Ortodoxă. Când vine vorba de Moscova, stânga greacă încă mai cochetează cu nostalgia sovietică, iar conservatorii cu credința ortodoxă, subliniază acesta.

Totuși, astfel de sentimente romantice explică doar parțial de ce populația este atât de reticentă în a condamna războiul Rusiei din Ucraina. Dacă îl condamnă!

"Am impresia că o mare parte a grecilor se tem că susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei va dăuna țării noastre", a declarat Tzimas pentru DW.

Prețurile la anumite produse, la electricitate și la gaz au crescut puternic și în Grecia. "Oamenii se tem că măsurile împotriva Moscovei se vor resimți în propriile portofele".

Din punct de vedere politic, relațiile Greciei cu Rusia sunt de mult timp avariate. Cu precădere dezacordurile politice joacă un rol decisiv în relațiile dintre cele două state, fie că este vorba despre anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 sau despre Acordul de la Prespa, prin care Grecia și Macedonia de Nord au rezolvat în 2018 disputa lor de lungă durată privind numele.

La vremea respectivă a avut loc scandalul expulzării, de către Atena, a mai multor agenți ruși care au încercat să facă lobby împotriva semnării acordului.