Executivul a fost „salvat” prin boicot de către majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat. Ședința a fost convocată subit, după Ziua Națională a Vinului, mizându-se pe faptul că opoziția nu va reuși să-și mobilizeze rapid susținătorii la proteste.

Decizia Biroului Permanent al Parlamentului privind convocarea ședinței Parlamentului a fost anunțată cu două ore înainte ca aceasta să aibă loc. La ședință au venit doar 47 de deputați din totalul de 101. Deputații din majoritatea parlamentară au difuzat o declarație în care au încercat să-și explice boicotul. Potrivit lor, printre semnatarii moțiunii ar fi „și beneficiari ai furtului de la „Banca de Economii”: „Ne declarăm sprijinul nostru pentru Guvern și pentru decizia de a-și asuma răspunderea pe pachetul de legi respective. Noi nu vom participa la această dezbatere falsă”, se arată în comunicatul Consiliului Coaliției de guvernare, condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc.

Guvernarea acuză opoziția de jaful bancar

Aproximativ același mesaj intenționa să transmită și premierul Pavel Filip în discursul pe care urma să-l țină în Parlament. Acesta nu a mai ajuns la tribuna Parlamentului, dar discursul său oricum a fost transmis presei. În acesta, Pavel Filip acuză semnatarii moțiunii de cenzură de faptul că ar vrea „să-și conserveze averile acumulate” ca urmare a jafului din sistemul bancar.

Aceasta în condițiile în care opoziția a inițiat moțiunea de cenzură după ce Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi, între care şi proiectul de lege care pune pe spatele cetăţenilor miliardul furat prin intermediul a trei bănci devalizate. Prin respingerea moțiunii de cenzură, Parlamentul a încuviințat luni, 3 octombrie, punerea miliardului furat pe spatele cetățenilor. Juridic, aceasta sună astfel: Ministerul Finanţelor va transmite Băncii Naționale a Moldovei obligaţiuni de stat în valoare de peste 13 miliarde de lei, pe un termen de 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual. Cifra reprezintă suma creditelor de urgenţă acordate în 2014 şi 2015 de BNM celor trei bănci devalizate („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”) și, ulterior, lichidate.

„Stabilitate” blamată

Premierul Filip a spus că era la curent încă de dimineață că ședința Parlamentului va eșua: „Eu nu am fost surprins că nu a fost cvorum. Am știut de dimineață despre decizia majorității parlamentare. Trebuie să fie clar pentru toată lumea – avem o majoritate parlamentară stabilă, care lucrează foarte bine cu Guvernul. Toate deciziile sunt coordonate”, a declarat Filip la Parlament, după eșuarea ședinței Legislativului.

„Inițiatorul moțiunii (liderul socialiștilor, Igor Dodon – n.n.) mimează opoziție împotriva guvernării, iar guvernarea mimează aplicarea instrumentului democratic care este moțiunea de cenzură”, a reacționat liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, unul dintre candidații pro-europeni cu cele mai multe șanse de a accede în fotoliul de președinte la alegerile prezidențiale din 30 octombrie.

Ultima speranță: nepromulgarea proiectului de către președinte

Partidul Demnitate și Adevăr, condus de Andrei Năstase, un alt lider politic creditat cu șanse mari de a accede în turul doi de scrutin, a chemat cetățenii să iasă urgent în stradă, pentru a cere demisia Guvernului, dar puțini cetățeni au reușit să se mobilizeze atât de rapid. Parlamentul a fost înconjurat de poliție de la primele ore ale dimineții, astfel încât efortul protestatarilor de a determina deputații să renunțe la proiectul de împovărare a cetățenilor a eșuat. Oamenii au cerut demisia actualului Executiv pentru faptul că a ales cea mai simplă soluție pentru a recupera banii furați – punerea datoriei pe spatele poporului în loc ca banii să fie recuperați de la cei care i-au furat. Anterior, Andrei Năstase i-a cerut șefului statului, Nicolae Timofti, să facă uz de prerogativele sale și să anuleze proiectul buclucaș asumat de Guvern. Președinția nu a reacționat.

UE: Banii să fie recuperați de la hoți, nu de la popor

Pe 30 septembrie, la Bruxelles, în cadrul reuniunii Republica Moldova - Comitetul politic și de securitate al UE, mai mulți oficiali europeni au cerut autorităților moldovene ca toți funcționarii care au făcut posibilă jefuirea celor trei bănci și scoaterea banilor din țară să fie pedepsiți, iar banii să fie recuperați până la ultimul cent.

După eșuarea ședinței de luni a Parlamentului, deputații PLDM și PSRM au menţionat că ceea ce s-a întîmplat ar fi o ilegalitate: „Conform Regulamentului Parlamentului, proiectul trebuia să fie avizat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi, ceea ce nu s-a întîmplat. În plus, şedinţa a fost stabilită pentru luni, zi în care deputații lucrează în teritoriu. Totodată, legea prevede că moţiunea de cenzură trebuie să fie dezbătută în plen (lucru care nu s-a întâmplat din lipsă de cvorum – n.n.), așa că mâine vom sesiza Curtea Constituţională în legătură cu acest subiect”, a menționat liderul socialiștilor, Igor Dodon.

„Ceea ce a făcut astăzi Parlamentul este o rușine și o sfidare totală a bunului simț”, a reacționat și președintele fracțiunii parlamentare a PLDM, Tudor Deliu: „Este o ilegalitate care va avea consecințe nefaste pentru cetățenii Republicii Moldova. Sunt sigur că, într-o zi-două, proiectele vor intra în vigoare și atunci guvernarea o să încerce să ne convingă că faptul s-a consumat și nu mai poate fi examinată moțiunea în Parlament”, a spus Deliu.

Și comuniștii și-au exprimat indignarea față de modul în care a acționat luni puterea guvernantă. Șefa deputaților comuniști, Inna Șupak, a menționat că „Parlamentul a comis o nouă ilegalitate, iar Guvernul Filip trebuie să-și anunțe demisia cât nu e prea târziu”. Ea a spus că „toți cei de la guvernare sunt complici ai furtului” și a amintit despre articolul din Codul penal privind uzurparea puterii în stat care prevede 20 de ani de pușcărie pentru o astfel de infracțiune.

Avocatul Poporului face apel la șeful statului

După eșuarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului, avocatul poporului, Mihai Cotorobai, a făcut public un demers către președintele Republicii Moldova în care susține că pachetul de legi asumate de Guvern „va afecta drepturile fundamentale ale oamenilor, în special dreptul la un trai decent garantat de Constituție”. Ombusmanul îi cere președintelui Timofti să nu promulge legile adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului. Mihai Cotorobai (ex-judecător al Curții Constituționale) menţionează că proiectul prin care miliardele furate sunt puse pe spatele oamenilor a fost elaborat „în condiţii de lipsă de transparenţă, deşi prezintă un interes major pentru cetăţenii ţării, nu a fost transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, inclusiv Avocatului Poporului”. Totodată, opinia Centrului Naţional Anticorupţie, care a indicat asupra mai multor riscuri pe care le generează adoptarea acestui proiect de lege nu a fost luată în calcul. CNA notează, între altele, că „documentul nu rezolvă problema în sine şi nu identifică soluţii pentru gestionarea datoriilor”, apreciind de asemenea că acesta este unul de natură „să afecteze grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege”. Mai mult, ombudsmanul conchide că la elaborarea proiectului de lege nu s-a ţinut cont nici de legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale care stabilesc expres condiţia primordială a asigurării apărării drepturilor, libertăţilor, intereselor legitime ale cetăţenilor, a egalităţii şi echităţii sociale a populaţiei.

Istoric

Din cauza protestelor stradale zgomotoase, generate de încropirea, peste noapte, a unei majorități parlamentare pestrițe, prin metode obscure (potrivit presei de la Chișinău), în ianuarie 2016, Guvernul Filip a fost învestit de Parlament, sărind peste procedura parlamentară , după o răbufnire a șefului statului care a denunțat presiuni asupra sa și asupra familiei sale. În cele din urmă, șeful statului, Nicolae Timofti, a acceptat jurământul membrilor Cabinetului de Miniștri (controlat în totalitate de PD, dar din care fac parte și exponenți PL) în noaptea de 20 ianuarie 2016. Învestirea și depunerea jurământului a avut loc pe furiș, la miezul nopții, în spatele a șapte cordoane de poliție. Învestirea unui Guvern detestat, rezultat în baza unor târguri, nu în baza votului politic exprimat de cetățeni la alegeri, a servit drept motiv pentru analiștii politici să invoce lipsa de legitimitate a Executivului. Cu toate acestea, mai mulți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova au anunțat că apreciază stabilitatea politică și promisiunea menținerii cursului european de dezvoltare a țării, asumate de actuala guvernare oligarhică de la Chișinău.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău