O fac în scop electoral, pentru a-și alimenta propagandistic felia de electorat care să-i propulseze în Parlament la alegerile din 28 septembrie. Sondajele arată că apropierea Republicii Moldova de UE și succesul răsunător din ultimii ani în domeniul politicii externe generează o schimbare de percepție inclusiv în rândul electoratului pro-rus. De la o populație de 54% favorabilă ideii de aderare a țării la UE acum patru ani, s-a ajuns la 61% conform măsurătorilor din iunie 2025. Oamenii au văzut o Rusie agresivă care distruge orașe și omoară ucraineni versus parteneri europeni care s-au mobilizat pentru a salva Moldova de sărăcie și frig, zădărnicind planul Kremlinului de a utiliza cinic, în plină iarnă, aceste instrumente ca armă împotriva moldovenilorcare s-au solidarizat cu suferința ucrainenilor.

Dodon vrea să-și păstreze electoratul prin frici și falsuri

Socialistul pro-rus, Igor Dodon, care, mai nou, se pretinde „suveranist” încearcă să inoculeze propagandistic narațiunea că UE s-ar afla „într-o profundă criză de legitimitate” și că „integrarea europeană nu mai este un vector prioritar de dezvoltare pentru moldoveni – că moldovenii nu au ce căuta într-un bloc politic care își folosește partenerii în lupta sa geopolitică împotriva Rusiei, Chinei și altora”. Adeptul neutralității Igor Dodon, cercetat penal pentru trădare de patrie în favoarea Rusiei, recurge și la sperietoarea înarmării Republicii Moldova de către Occident, fără vreo pretenție față de prezența ilegală a armatei ruse de ocupație în Transnistria (11% din teritoriul național al țării). Recentele decizii adoptate la nivelul UE vizând creșterea alocațiilor pentru apărare la fel sunt interpretate de pro-rusul Dodon ca instrumente de manipulare a adepților neutralității. Politicianul le spune moldovenilor că UE și-ar fi înlocuit apelurile la pace cu „transformarea UE într-un bloc militar”.

În paralel, se văd incitări la separatism nu doar în Transnistria, dar și în sudul țării – în Autonomia Găgăuză, controlată de o administrație subordonată oligarhului fugar condamnat, adăpostit de Kremlin, Ilan Șor. Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei (parlamentul autonomiei), Gheorghe Leiciu, reproșează Chișinăului și UE faptul că „vor să tragă Găgăuzia (4% din teritoriul național al Moldovei – n.n.) în UE fără acordul ei”. Potrivit lui, 95% dintre găgăuzi ar fi împotriva UE . Asta în condițiile în care legislația națională nu-i oferă Autonomiei Găgăuze nici o atribuție în domeniul politicii externe. Totodată, canalele media propagandistice pro-ruse din Găgăuzia îi reproșează președintei Maiei Sandu faptul că aceasta condamnă de fiecare dată atacurile rusești cu rachete asupra Ucrainei, sugerând că se comportă de parcă ar fi președintele Ucrainei, în detrimentul propriei țări.

Summitul UE-Moldova a transmis un semnal Kremlinului: Moldova este UE

La summitul UE-Moldova desfășurat vineri la Chișinău, liderii europeni au transmis un mesaj ferm de susținere a Moldovei . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Rusia desfășoară un „atac monstruos” împotriva Moldovei, prin campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Ea a dat asigurări că UE este pregătită să apere Republica Moldova de amenințările Rusiei „în toate modurile”. În contextul alegerilor parlamentare din septembrie, UE va operaționaliza complet pentru Moldova Rezerva de Securitate Cibernetică, pentru a anihila tentativele de imixtiune ale Rusiei. Măsura este prevăzută în Declarația comună , emisă după summitul de la Chișinău.

Liderii UE Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, António Costa, au declarant tranșant că Moldova este pregătită să deschidă primul set de capitole de negocieri pentru aderarea la UE, iar președinta Maia Sandu a spus că „acum nu se mai pune problema dacă Republica Moldova va adera la UE, ci se discută despre cum aderă și când”.

Transnistria nu este un obstacol în calea aderării

Chișinăul și-a asumat încheierea negocierilor cu UE până la sfârșitul anului 2027, iar aderarea la UE până în 2030. În paralel Chișinăul, împreună cu Kievul, vor face un efort politic și economic pentru soluționarea problemei transnistrene. Dacă însă, nu se va reuși reintegrarea țării până la aderare, se va merge pe scenariul cipriot, o înțelegere tacită în acest sens existând deja la nivelul UE. După aderarea Moldovei la UE, Transnistria nereintegrată ar urma să fie izolată și lipsită de orice posibilitate de a beneficia de proiectele și avantajele economice europene. Regiunea separatistă se va transforma într-o insulă a sărăciei absolute.

O altă concluzie a summitului de vineri este că Moldova va merge în continuare la pachet cu Ucraina, ideea decuplării Moldovei și alipirii la pachetul Balcanilor de Vest urmând să capete contur abia după demararea tehnică a negocierilor pe primele clustere, dacă Ungaria va continua să blocheze aderarea Ucrainei.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, a deschis oficial negocierile de aderare în iunie 2024 și se află în prezent în procesul de evaluare a legislației naționale.