Papagalii sunt mai deștepți decât se credea. Un grup de cercetătoare de la Institutul Max Planck pentru ornitologie au demonstrat că inteligentele păsări nu acceptă imediat orice recompensă. Una modestă, cum ar fi niște grăunțe de cereale, a fost refuzată de către papagali, în momentul în care li s-a oferit un jeton, pentru care mai târziu urmau să primească o recompensă mult mai satisfăcătoare: nuci. ”Papagalii știu să gândească în perspectivă și să-și maximizeze câștigul“,  a declarat Anastasia Krasheninnikova, una dintre autoarele studiului.

Krasheninnikova și colegii săi au lucrat pe insula Tenerife, cu 36 de păsări ale fundației Loro Parque, din diferite specii, printre care Ara Militaris, Ara cu gâtul albastru, Ara cu capul albastru și Papagalul Cenușiu. Subiecții împănați au învățat întâi că în schimbul jetoanelor pot primi hrană. Diferitele jetoane erau echivalente cu diferite feluri de mâncare: cereale - nu foarte apreciate de aceste păsări, semințe de floarea soarelui - o categorie mai bună, și nuci - preferatele lor. 

Apoi, papagalilor li s-a oferit posibilitatea de a alege între un bob de cereale sau un jeton, pentru o recompensă mai bună. Ca în proverbul ”Rabdarea e amară, dar dă roade dulci”, păsările au ales mult mai des... jetoanele.

Bezele în loc de boabe de cereale

Cei cărora le sună cunoscută această metodă de testare își amintesc probabil de ”Testul bezelelor”, realizat de psihologi pe copii de grădiniță, încă din anii 1960, la Universitatea Stanford din California. Copiilor li se dădea câte o bezea, pe care puteau să o mănânce imediat, sau puteau să aștepte până reveneau cercetătorii, oferindu-le două bezele. Sigur că nu toți copiii rezistau tentației și luau imediat prima bezea. 

Cercetătorii au extras o ipoteză atunci, în urma acestui test, conform căreia cei care așteptau să primească două bezele realizau mai multe în viață. Se credea chiar că acești copii erau supuși unor riscuri mai reduse de a se îmbolnăvi de Sindromul Borderline sau de a deveni dependenți de droguri, decât cei care se grăbeau să mănânce prima bezea. Între timp, această ipoteză este privită cu scepticism de către cercetători.

În cazul papagalilor însă, gândirea economică pe termen lung ar putea fi extrem de importantă pentru supraviețuire. Auguste von Bayern, șefa studiului, a declarat că răbdarea și gândirea calculată joacă un rol important atunci când papagalii ”decid unde să caute hrană și cât timp să petreacă la o sursă”. Cercetarea nu s-a încheiat încă, nefiind trasă o concluzie definitivă, pentru că nu există destule date referitoare la comportamentul păsărilor în libertate.