Baruri shisha, birouri de pariuri, ceainării. La mijlocul lunii ianuarie, aproximativ 1300 de poliţişti au făcut razii în oraşele germane Dortmund, Essen, Duisburg, Recklinghausen şi Gelsenkirchen. Scopul misiunii: combaterea evaziunii fiscale, a spălării de bani şi a muncii la negru. A fost cea mai amplă operaţiune din istoria landului Renania de Nord-Vestfalia îndreptată împotriva clanurilor de tip mafiot. Dar şi la Berlin, Bremen sau în Saxonia Inferioară au avut loc acţiuni similare. "Toleranţă zero" este sloganul noii politici de combatere a criminalităţii, "politica celor 1000 de înţepături de ac", cum a numit-o ministrul de Interne al landului Renania de Nord-Vestfalia, Herbert Reul.

Conform specialistului în migraţie şi problemele islamului, Ralph Ghadban, raziile Poliţiei "au descurajat puţin lumea interlopă. Dar şi mai important este mesajul autorităţilor: ne luăm strada înapoi. Lucrul acesta le redă cetăţenilor un sentiment de siguranţă". Decenii întregi, inclusiv pentru a nu fi acuzată de discriminare etnică, Poliţia germană a închis ochii la existenţa şi acţiunile clanurilor de infractori. Iar acum misiunea autorităţilor este extrem de dificilă întrucât structurile familiilor care conduc afaceri dubioase s-au consolidat şi au apărut societăţi paralele. "Între timp, în Germania, deşi nu toţi sunt infractori, aproximativ o jumătate de milion de oameni aparţin acestor clanuri", afirmă Ralph Ghadban.  

Libanezi, turci, kurzi, albanezi, kosovari sau alte naţionalităţi. Sunt familii numeroase care fac afaceri ilegale şi, după caz, mai fac şi legea pe stradă. Recent un asistat social aparţinând unui asemenea clan a fost prins cu 60.000 de euro ascunşi într-o cizmă. Deocamdată bărbatul se află în libertate. "Legea spune că noi trebuie să dovedim vinovăţia suspectului, nu el să-şi dovedească nevinovăţia dacă banii găsiţi asupra sa au fost din muncă cinstită", mai spune expertul.

Programe pentru femei şi tineri

Operaţiunile constante ale Poliţiei şi o Justiţie care să vină în sprijinul autorităţilor cu toate instrumentele necesare combaterii clanurilor vor trebui acompaniate de programe destinate celor care vor să se retragă din structurile de tip mafiot. "Aproximativ o treime din membrii acestor clanuri tânjesc după o viaţă normală, se simt prizonieri", explică Ralph Ghadban. Problema ar fi că în Germania lipsesc programele care să le ofere posibilitatea să renunţe. Un prim proiect de acest fel urmează să demareze în cartierul berlinez Neukölln.

"Ar trebui să ne adresăm mai ales tinerilor şi femeilor", afirmă expertul pe probleme de migraţie. Numai în cazul acestor categorii există o şansă reală de a-i extrage din structurile familiei şi a le oferi perspectiva unei vieţi normale. Numai că, adaugă Ghadban, pentru a fi atrăgătoare, alternativa ar trebui să echivaleze cu garanţia însuşirii unei meserii, a sprijinului pe piaţa muncii sau la obţinerea unei locuinţe. "Este un proces tare anevoios. Iar Germania nu are deloc o infrastructură pentru acest tip de proiecte", avertizează specialistul.

Prevenţie şi represiune

Germania va trebui să pună accentul pe integrare, recomandă experţii. Adică să repare greşelile din ultimele decenii şi să încerce să nu le mai repete. Mathias Rohe, expert în problemele islamului, aminteşte de anul 1975, când în Germania au sosit primii refugiaţi din Liban. "Acelor oameni le-am arătat de la început că nu-i vrem aici. Ca atare ei nu au avut acces la educaţie şi la piaţa muncii", spune Rohe. Astfel Germania a confirmat indirect prejudecăţile cu care oamenii s-au confruntat şi în ţările lor de origine. "Refugiaţii au venit din nişte ţări în care au putut supravieţui numai sub protecţia unei mari familii. Statul n-a făcut decât să-i discrimineze."

Ralph Ghadban şi Mathias Rohe pledează pentru elaborarea unui concept din care să nu lipsească prevenţia, represiunea, dar şi înţelegerea faţă de comportamentul ofensiv şi agresiv al membrilor clanurilor. "Oamenii nu sunt nişte monştri chiar dacă uneori aşa par. Şi le sunt loiali altora. Măcar atât ar trebui să ştim şi noi...".   Poliţia crede că va reuşi să învingă în lupta cu marile familii de tip mafiot. Dar ştie şi că va fi un proces de lungă durată. "Nu va fi un sprint de 100 metri, ci un maraton!", compară Mathias Rohe.

La începutul lunii decembrie 2018 Poliţia a organizat o amplă razie contra unei organizaţii mafiote italiene. În Germania şi alte ţări au fost arestate 90 de suspecţi (membri ai 'Ndrangheta), bănuiţi de trafic cu droguri şi spălare de bani. În iulie şi august 2018 Poliţia din Berlin a pornit o acţiune împotriva marilor familii de origine arabă în urma căreia mai multe persoane au fost reţinute sub acuzaţia de trafic de droguri.