"Vizitarea Memorialului Auschwitz-Birkenau este importantă pentru toţi, nu doar pentru urmaşii victimelor", a declarat cu convingere politiciana suedeză Soraya Post, activistă pentru drepturile romilor. Fosta eurodeputată a declarat pentru DW ce sentimente a avut când a vizitat pentru prima dată fostul lagăr de exterminare. "Mă simţeam atât de murdară. Inima mi-a părăsit corpul în acel moment. Am făcut câţiva paşi dar abia puteam să merg. Pur şi simplu nu era suficientă demnitate în mine pentru a mă mişca pe acel sol. Cu puterea imaginaţiei am auzit voci şi am simţit durere."

La începutul lunii august a anului 1944 mai rămăseseră 4300 de etnici sinti şi romi în lagărul B II. Majoritatea erau femei şi copii, bătrâni şi bolnavi. Cu toţii au fost ucişi de nazişti în camerele de gazare în noaptea dintre 1 şi 2 august. Acesta a fost ultimul act al acţiunii planificate de extreminare a tuturor oamenilor internaţi în aşa-numitul "lagăr ţigănesc". Cu două luni şi jumătate înainte, pe 16 mai 1944, mii de etnici sinti şi romi se baricadaseră în lagăr, obţinând astfel ca planul SS să nu fie dus la îndeplinire atunci. Mai târziu toţi oamenii care mai puteau opune rezistenţă au fost transferaţi în alte lagăre, iar cei rămaşi la Auschwitz au fost extreminaţi. În total aproximativ 500.000 de etnici sinti şi romi au fost victime ale rasismului nazist. Acest genocid este denumit de sinti şi romi "Porajmos", care înseamnă în limba romanes "distrugere". În anul 2015 Parlamentul European a declarat ziua de 2 august  drept zi europeană de comemorare a etnicilor sinti şi romi ucişi.

"Dacă urâm pierdem!"

Soraya Post spune că este foarte important ca tinerii să viziteze memorialul de la Auschwitz, pentru a comemora crimele şi a le conştientiza, chiar dacă această experienţă poate fi dureroasă. Ea crede că orice om ar trebui să treacă prin această experienţă. "Vizitarea memorialului modifică felul în care privim lumea. Devenim conştienţi de ce sunt în stare oamenii, cât de răi pot fi şi cât de simplu se pot petrece toate astea."

Un martor ocular activ al acelor vremuri este în Germania Philomena Franz, care a împlinit de curând 100 de ani. În ciuda opresiunii şi discriminării, în ciuda uciderii familiei sale în lagăre de concentrare naziste, ura nu are loc în inima ei, a declarat ea pentru DW. "De ce să urăsc? Să fac acelaşi lucru pe care l-au făcut ceilalţi? Nu pot urâ! Dacă noi urâm atunci pierdem! Dragostea este un mare tezaur pentru noi oamenii. Dacă nu avem dragoste renunţăm la sufletul nostru şi la virtuţi. ŞI atunci suntem pierduţi."

Astăzi romii, inclusiv unii martori oculari, trebuie să se teamă iarăşi pentru viaţa lor - în Ucraina. Tânăra Natali Tomenko, preşedinta organizaţiei rome pentru tineret ARCA, a declarat: "Este dureros să vezi trauma supravieţuitorilor Holocaustului, care au suferit atunci şi care trebuie să se teamă astăzi iarăşi pentru viaţa lor în Ucraina". ARCA a înfiinţat împreună cu iniţiativa "Dikh He Na Bister" ("Uită-te şi nu uita") şi cu Consiliul Central al Etnicilor Sinti şi Romi din Germania o reţea de ajutorare a acestor oameni.

Manifestări comemorative în Polonia şi Germania

În acest an comemorarea de la Auschwitz se desfăşoară în prezenţa premierului Turingiei, Bodo Ramelow, care este şi preşedintele Camerei superioare a Parlamentului german, şi a însărcinatului federal pentru combaterea antiţiganismului, Mehmet Daimagüler. Între vorbitori se numără şi preşedintele Consiliului Central al Etnicilor Sinti şi Romi din Germania, Romani Rose.

"Gelem, Gelem" la Dortmund

Pe 2 august la Dortmund sunt programate evenimente remarcabile. În cursul după-amiezii are loc manifestarea comemorativă "Să nu uităm" iar în cursul serii un spectacol muzical sub deviza "Heu Men Hi" ("Cine suntem"), cu participarea artiştilor Melanie Terres, Guyltekin Ivanov, Nancy Black şi Taylor Swing.

Administraţia oraşului va proiecta steagul etnicilor sinti şi romi pe turnul muzeului "U" din Dortmund în deschiderea festivalului "Djelem, Djelem", care are loc în intervalul 2-20 august, şi care prezintă publicului arta şi cultura minorităţilor respective. Ediţia din acest an a festivalului este rodul cooperării asociaţiilor Save Space e.V, AWO Dortmund, Romano Than şi Cirikli e.V. cu administraţia locală din Dortmund şi cu Institutul Rom European pentru Artă şi Cultură (ERIAC).