1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

2024, anul desprinderii definitive a Moldovei de lumea rusă

5 ianuarie 2024

Parlamentul de la Chișinău a modificat Codul electoral pentru ca referendumul privind aderarea Moldovei la UE să poată avea loc la toamnă, concomitent cu alegerile prezidențiale. O analiză de Vitalie Călugăreanu.

Maia Sandu alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Chișinău în octombrie 2023
Maia Sandu alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Chișinău în octombrie 2023 Imagine: Elena Covalenco

Opoziția - atât cea pro-rusă, cât și cea pro-europeană - s-a declarat nemulțumită, suspectând că președinta Maia Sandu, care a propus organizarea referendumului în aceeași zi în care a anunțat că va candida pentru un nou mandat de șef al statului, vrea să utilizeze referendumul pro-UE ca să pluseze electoral în raport cu alți candidați la alegerile prezidențiale.

Rezultatele ultimelor alegeri și sondajele de referință din Republica Moldova arată că 55%-60% din cetățenii care sunt permanent în țară își doresc integrarea în UE. Diaspora alege de obicei partide pro-europene în proporție de 80%-85%.

O necunoscută care marchează esența referendumului

În continuare nu este clar ce fel de referendum va fi organizat în 2024 concomitent cu alegerile prezidențiale. Un anunț în acest sens va fi făcut cel mai probabil în luna februarie 2024. Se poate spune aproape cu certitudine însă că nu va fi doar un referendum consultativ. Și asta deoarece, conform Codului electoral, șefa statului putea iniția un referendum consultativ și fără Parlament. În anunțul său însă, Maia Sandu a spus că va cere Parlamentului (unde PAS are majoritatea) să organizeze, la toamnă, un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE. Parlamentul poate iniția orice fel de referendumuri, inclusiv constituționale (Art. 183 (2) – Cod electoral).

Anunțul Maiei Sandu privind organizarea referendumului pentru aderarea la UE a luat prin surprindere clasa politică și a „electrizat” societatea moldovenească. Despre referendum a început să se discute peste tot. Acesta va fi subiectul politic de bază, în 2024, în Republica Moldova. Debusolați, oponenții Maiei Sandu încearcă să-și adapteze din mers mesajele și îi reproșează faptul că „umblă cu surprize în loc să comunice transparent cu societatea”.

Capcană pentru opoziția pro-rusă

Fostul președinte pro-rus Igor Dodon, care încearcă să revină la cârma Partidului Socialiștilor (PSRM), s-a pomenit într-o situație jenantă după anunțul Maiei Sandu privind referendumul. Pe 19 decembrie 2023, la congres, PSRM și-a modificat documentele statutare și a indicat în programul partidului că orice inițiative de aderare - fie la Uniunea Europeană, fie la Uniunea Eurasiatică - trebuie să aibă loc prin referendum. „Orice integrare externă, în Est sau în Vest, poate avea loc doar în baza unui referendum”, spunea Igor Dodon, după congresul PSRM, în fața jurnaliștilor.

Peste patru zile, președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului să organizeze, la toamnă, un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE și a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024. Debusolat, Dodon a publicat un mesaj în care îi reproșează Maiei Sandu faptul că „țara a degradat” sub conducerea ei și îi etichetează pe cei din PAS (partid de guvernare creat de Maia Sandu) ca „politicieni mediocri, frustrați, aroganți, care își disprețuiesc propriul popor”. Asta în condițiile în care Moldova nu s-a bucurat niciodată, de la proclamarea independenței, de mai multă deschidere și ajutor din partea comunității internaționale decât în ultimii trei ani de guvernare PAS. În ceea ce privește referendumul propus de șefa statului, Dodon, care pe 19 decembrie 2023 pleda pentru determinarea anume prin plebiscit a vectorului politicii externe, o acuză pe Maia Sandu că „după trei ani de mandat nu are ce oferi - decât un referendum care să o „salveze” de înecul politic”. Pro-rusul Dodon susține că Maia Sandu „speră că se va asocia cu Europa și asta îi va aduce un nou mandat”.

Moldovenii și-au învățat lecția războiului energetic

01:22

This browser does not support the video element.

La ultima ședință a Parlamentului din 2023, acesta a modificat Codul electoral. Astfel, referendumul pentru aderarea Moldovei la UE va putea fi organizat concomitent cu alegerile prezidențiale din 2024. Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneția nu conține niciun fel de recomandări în acest sens. În ultimii ani, politicienii de la Chișinău au modificat în câteva rânduri prevederea vizând referendumul. În 2019, Parlamentul a exclus din Cod posibilitatea comasării alegerilor cu referendumul. În 2020, Curtea Constituțională a statuat că Legea Supremă interzice doar organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare în aceeași perioadă. În 2022, Parlamentul a aprobat un nou Cod electoral care stipula expres că referendumul și alegerile nu pot fi organizate în aceeași zi - interdicție exclusă în decembrie 2023.

Un proces vital pe care Maia Sandu trebuie să-l ducă până la capăt

Integrarea europeană a Republicii Moldova este misiunea asumată de Maia Sandu și ar fi o greșeală să încerce cineva să-i întrerupă această misiune, pentru că se bucură de un succes internațional altă dată de neimaginat pentru Moldova. Succesul referendumului pro-UE, precum și ieșirea Moldovei din CSI (care se va produce în următoarele luni) va însemna ruperea definitivă a Moldovei de lumea rusă. Riscuri există, susțin analiștii politici, pentru că societatea moldovenească nu pare a fi pregătită pentru schimbări atât de radicale.

„Inițiativa organizării unui referendum pro-UE atrage riscuri evidente pentru integrarea europeană, dar e singura modalitate prin care oamenii, prin vot, pot pune punct acestei dispute”, susține fostul ambasador al Moldovei la Moscova, Anatol Țăranu. „Aș vrea să cred că cei care o consiliază pe Maia Sandu sau partidul de guvernământ au făcut bine calculele. Adevărat, astfel de referendumuri au fost organizate în statele care au aderat la UE, dar ele aveau loc mult mai târziu – în preajma aderării, când rezultatele negocierilor de aderare devin palpabile pentru cetățeni”, a comentat analistul politic Ion Tăbârță. El consideră că Maia Sandu și guvernarea PAS „joacă pe scenarii periculoase, neavând succesul garantat”.

O șansă istorică de a rupe cercul vicios

„Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova va permite cetățenilor moldoveni să rupă un cerc vicios care durează de câteva sute de ani”, susține fostul președinte al Curții Constituționale de la Chișinău, Alexandru Tănase. „Istoria, din păcate, ne-a lăsat mereu pe altă parte a frontierei, ceea ce a generat mereu drame, deznaționalizări, deportări, sărăcie și mizerie. Avem o șansă istorică de a ne desprinde dintr-o anumită conjunctură geografică, care a fost creată odată cu ascensiunea imperiului țarist și să ne alipim lumii civilizate, să revenim acolo unde ne este locul - în familia și în cultura europeană”, a spus Tănase.

În opinia sa, în condițiile de astăzi, confruntarea pentru fotoliul de președinte în 2024, dar și alegerile parlamentare din 2025, vor avea o miză uriașă. Vor fi două campanii împotriva Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate în care mesajele opoziției vor fi susținute de Rusia, care se opune direcției pe care și-a asumat-o Moldova. „Sper foarte mult că oamenii politici responsabili, care înțeleg exact unde este locul nostru, încotro trebuie să mergem și care țin sincer la această bucată de pământ, vor încerca să nu cadă pradă tentației de a recurge la populism, de a folosi falsuri și mizerii doar pentru a obține un mic procent în plus în campania electorală”, a conchis Alexandru Tănase.