3 Octombrie 2006 11:00 UTC
3 octombrie 2006BERLIN: Ziua unităţii germane, sărbătorită la Kiel
Preşedintele Horst Koehler şi cancelarul Angela Merkel, prezenţi la Kiel, în landul Schleswig-Holstein, pentru festivităţile care marchează astăzi ziua unităţii germane, se vor adresa peste câteva minute celor peste o mie de invitaţi. Va urma apoi o mare sărbătoare populară în oraş, ales ca gazdă centrală deoarece landul Schleswig-Holstein dă în acest an preşedintele Bundesratului, camera superioară a parlamentului german. Ziua unităţii este considerată de partidele politice germane drept ziua în care germanii din est şi din vest au decis să formeze din nou o singură naţiune. Ministrul responsabil cu reconstrucţia estului, Wolfgang Tiefensee, a declarat pentru Deutsche Welle că în 16 ani de la reunificare s-au înregistrat progrese foarte mari, iar efectele sunt în special vizibile în rândul populaţiei tinere.
LONDRA: Financial Times - UE nu o vrea pe Macovei comisar
Abia acceptată în club săptămâna trecută, România pare deja să intre într-o dispută cu Uniunea Europeană, comentează ediţia de astăzi a cotidianului Financial Times. Surse din cadrul Comisiei Europene afirmă că România intenţionează să o numească pe ministrul justiţiei, Monica Macovei, pe postul de comisar european. Bruxelles-ul nu se îndoieşte de calităţile acesteia, scrie Financial Times, dar crede că ar fi mai bine ca Monica Macovei să rămână la Bucureşti şi să continue curăţenia, care a fost un factor important pentru obţinerea aderării. Publicaţia britanică adaugă că Macovei, de 47 de ani, a dus un război împotriva corupţiei şi a pus câteva nume mari sub anchetă. Ea a primit numeroase ameninţări cu moartea, aşa că poate să nu se opună mutării la Bruxelles, deşi un job care înseamnă mutarea hârtiilor dintr-un loc în altul poate fi mai plictisitor decât vânarea gangsterilor.
BUCUREŞTI: Basescu avertizeaza ca salariile nu vor exploda
Integrarea în Uniunea Europeană nu va aduce imediat creşteri spectaculoase de salarii, a declarat preşedintele Traian Băsescu. El crede că, pentru a menţine stabilitatea macroeconomică, salariile nu pot să crească cu mai mult de 14%, acoperind astfel inflaţia şi asigurând o majorare a salariilor cu procentul corespunzător de creştere a produsului intern brut, de 6-7%. Preşedintele a apreciat că, deşi România are, în prezent, "cel mai bun guvern după 1990", actualul executiv este "mediocru faţă de vremea lui". El a afirmat că i-ar fi plăcut ca România să fie condusă de un guvern care ştie exact ce are de făcut pentru următorii doi ani. Băsescu a criticat nepregătirea din administraţia locală, unde nu s-au făcut descentralizările atât de necesare.
BUCUREŞTI: Săftoiu a primit verde de la Comisia parlmentară de specialitate
Candidatura consilierului prezidenţial Claudiu Săftoiu, nominalizat de preşedintele Traian Băsescu pentru ocuparea funcţiei de director al SIE, a fost acceptată de comisia parlamentară de specialitate. Raportul întocmit de comisie va fi prezentat Birourilor Permanente reunite ale camerelor parlamentare, care se vor întruni tot astăzi, iar mâine nominalizarea ar putea fi supusă validării plenului legislativului, dacă Senatul şi Camera Deputaţilor se vor întruni în şedinţă comună.
RIAD: Rice, acuzată că nu a luat în serios avertismentele CIA înainte de 11 septembrie 2001
Anturajul secretarului de stat american Condoleezza Rice a confirmat, parţial, informaţiile despre 11 septembrie 2001 dezvăluite recent de ziaristul-vedetă Bob Woodward, unul dintre protagoniştii afacerii Watergate, care a dus la demisia fostului preşedinte Richard Nixon. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Sean McCormack, aflat alături de Rice la Riad, a confirmat în urmă cu câteva ore că actualul secretar american, care la vremea atacurilor era consilier pentru probleme de securitate la Casa Albă, a avut la 10 iulie 2001 o reuniune cu fostul şef al CIA, George Tenet, în care s-a discutat despre ameninţări cu atacuri teroriste pe teritoriul american. În cartea sa intitulată "State of Denial", Woodward o acuză pe Condoleezza Rice că a ignorat un avertisment sever lansat de Tenet în cursul acelei reuniuni cu privire la un posibil atentat al reţelei teroriste Al-Qaida în Statele Unite. Secretarul de stat, aflată într-un turneu în Orientul Mijlociu, a dezminţit că a ignorat vreun avertisment şi a declarat că nu-şi aminteşte exact de respectiva reuniune.
GAZA: Război pe faţă, Fatah-Hamas
Gruparea Brigăzile martirilor Al Aqsa, braţul armat al Al Fatah, partidul preşedintelui palestinian Mahmud Abbas, a ameninţat pentru prima oară, astăzi, cu uciderea conducerii Hamas, inclusiv a liderului politic al mişcării aflat în exil, Khaled Meshaal. Această ameninţare marchează escaladarea luptei pentru putere între Al Fatah şi Hamas, mişcarea islamistă aflată la guvernare, după două zile de confruntări interpalestiniene în Fâşia Gaza şi Cisiordania, soldate cu moartea a 12 palestinieni şi rănirea a peste 100. La rândul său, Hamas avertizează că nu va da dovadă de "milă", dacă vreunul dintre liderii săi va cădea victimă a unei "lovituri interne". Un purtător de cuvânt al grupării Brigăzile martirilor Al-Aqsa a confirmat implicit că punctul de vedere conţinut în document coincide cu cel al Al Fatah. Recentele negocieri Al Fatah-Hamas privind crearea unui guvern de uniune naţională s-au blocat, deoarece gruparea islamistă de guvernământ refuză în continuare recunoaşterea explicită a Israelului şi a acordurilor israeliano-palestiniene deja semnate.
TEHERAN: Iranul vrea să rezolve criza nucleară printr-o afacere cu Franţa
Iranul propune Franţei "crearea unui consorţiu pentru producerea de uraniu îmbogăţit" în Iran, în vederea depăşirii impasului privind dosarul nuclear iranian, a afirmat astăzi directorul adjunct al Agenţiei iraniene de energie atomică, Mohammad Saeedi. El susţine că, astfel, Franţa va putea controla într-o manieră tangibilă activităţile iraniene, prin intermediul socităţilor Eurodif şi Areva. Tot astăzi, secretarul Consiliului de Securitate din Rusia, Igor Ivanov, va avea la Teheran discuţii cu negociatorul şef iranian în problema nucleară, Ali Larijani. Anterior, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene a reafirmat că ţara sa refuză suspendarea îmbogăţirii uraniului, ca o condiţie prealabilă la deschiderea de negocieri privind programul său nuclear.
WASHINGTON: Al treilea masacru într-o săptămână într-o şcoală americană
Trei fetiţe au fost ucise într-o şcoală amish din Pennsylvania, estul Statelor Unite, fiind împuşcate de un atacator care s-a sinucis ulterior. Ucigaşul, şofer pe o maşină de lapte, în vârstă de 23 de ani, a mai rănit şapte copii, dintre care trei sunt în stare gravă - a precizat poliţia locală. În şcoala din localitatea Paradise, în care a pătruns atacatorul, se aflau 15 băieţi şi 12 fetiţe cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani. Acesta a fost cel de-al treilea atac mortal de la o şcoală din Statele Unite în interval de o săptămână şi a şocat comunitatea amish, care este non violentă şi trăieşte în afara lumii moderne, fără electricitate şi fără maşini. Repartizaţi în trei state americane şi descendenţi ai creştinilor elveţieni de limbă germană, membrii comunităţii sunt puţin numeroşi: 180.000, dintre care 50.000 în Pennsylvania.
BRUXELLES: UE şi SUA fac presiuni asupra Rusiei să ridice sancţiunile impuse Georgiei
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să ridice sancţiunile economice pe care această ţară le-a impus Georgiei. Apelul forului comunitar vine după ce Statele Unite au atras la rândul lor atenţia autorităţilor ruse asupra ''discursului inflamabil'' în raporturile cu Georgia. Washingtonul a salutat predarea către Rusia a celor patru ofiţeri ruşi arestaţi de Tbilisi pentru spionaj militar. Administraţia americană a criticat modul în care preşedintele rus Vladimir Putin a gestionat criza cu Georgia. Rusia a decis suspendarea legăturilor aeriene, terestre şi maritime precum şi tranzacţiile către Georgia, declanşând astfel un blocaj economic total, în pofida predării militarilor ruşi. Preşedintele Vladimir Putin i-a spus telefonic omologului său american, George Bush, că amestecul unei terţe ţări ar putea încuraja Tbilisi să continue ceea ce a numit ''politica distructivă''.