70% dintre judecătorii moldoveni, expulzați din sistem

De doi ani, justiția din Moldova trece printr-un complicat proces de expulzare din sistem a judecătorilor și procurorilor corupți. DW a discutat despre acest subiect cu președintele Comisiei de evaluare externă extraordinară a judecătorilor din Moldova, Scott Bales, ex-președinte al Curții Supreme din Arizona.

Așa că Parlamentul a instituit comisii din experți naționali și internaționali care verifică trecutul profesional al fiecărui judecător și procuror moldovean. Procesul se numește „Vetting” sau evaluare extraordinară externă. Acesta are loc public, etapa finală – interviul de confruntare – fiind imprimat video și plasat pe pagina comisiei. Judecătorii și procurorii care refuză să treacă vettingul sunt demiși automat și nu mai pot ocupa funcții publice sau în sistemul judiciar în următorii 5-7 ani.

Conform datelor de până acum, doar 30% dintre judecătorii moldoveni notificați pentru procedura de vetting au reușit să treacă acest test de etică și integritate.

Context

În anul 2014, din sistemul bancar al Republicii Moldova a fost furat un miliard de dolari. Oligarhul Ilan Șor a fost condamnat în lipsă în legătură cu acest furt. Celebrul jaf a avut loc cu implicarea Guvernului și a instituțiilor de supraveghere ale statului. Aproximativ în aceeași perioadă, prin sistemul bancar al Moldovei au fost spălate alte 22 de miliarde de dolari. Este vorba de schema „Laundromat” cu implicarea directă a mai multor judecători.

Când a demarat vettingul, sistemul corupt s-a opus la toate etapele, corupții încercând să-și lungească maxim posibil, inclusiv prin contestații, șederea în sistem, în speranța schimbării puterii politice. La diferite etape s-a încercat paralizarea CSM, a Curții Supreme de Justiție și a curților de apel prin demisii în grup.

Au căutat protecție la Dodon

Pe 25 iunie 2019, la scurt timp după fuga din țară a oligarhului Vladimir Plahotniuc (fugar și acum) – oligarh care își subordonaseră majoritatea instituțiilor statului în perioada 2015-2019 -  noul premier Maia Sandu a venit la ședința CSM și le-a dat magistraților două săptămâni să demareze curățenia în sistem, avertizând că, în caz contrar, va veni politicul și va face „curățenie în ograda judecătorilor”, prin metode legislative. A fost prima dată când capii justiției corupte și-au simțit amenințată libertatea (președintele CSJ, Ion Druță, deja rămăsese fără imunitate) și averile agonisite ilegal în perioada cleptocrației. Sistemul nu s-a apucat de curățenie, ci și-a găsit un nou curator politic – pe președintele pro-rus de atunci, Igor Dodon. Socialiștii lui Dodon au pactizat cu rămășițele politice ale lui Plahotniuc din Parlament și cu deputații lui Ilan Șor (un alt oligarh fugar condamnat, adăpostit de Kremlin) și au demis-o pe Maia Sandu din funcția de prim-ministru.

A urmat victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 2020, și victoria partidului PAS la alegerile parlamentare anticipate din 2021. Astfel, procesul de curățenie în justiție a fost reluat. Se desfășoară lent, dar efectele pot fi deja sesizate. A fost instituit un nou CSM trecut prin vetting, au fost trecuți prin filtru toți judecătorii CSJ, iar acum sunt evaluați judecătorii curților de apel. Procesul ar urma să se încheie până la sfârșitul anului 2025. 

DW a discutat cu președintele Comisiei de evaluare externă extraordinară a judecătorilor din Moldova, Scott Bales, ex-președinte al Curții Supreme din Arizona.

DW: Înainte să înceapă acest exercițiu de evaluare externă extraordinară, Moldova a fost controlată de un oligarh. E fugar acum. Din sistemul bancar al țării a fost furat un miliard de dolari și s-au spălat alte cel puțin 22 de miliarde prin „Laundromat” . Judecătorii au fost implicați direct în această operațiune. Spuneți-ne ce sistem de justiție ați găsit când ați venit în Moldova?

Scott Bales: Când am venit, știam că Parlamentul e hotărât să facă această evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor. De asemenea, știam că poporul își dorește oameni integri în justiție. Am sesizat o îngrijorare a societății moldovenești în raport cu starea justiției, o lipsă de încredere în justiție. Sistemul nu mai avea capacitatea să se purifice din interior. Acum pot să vă spun că sunt impresionat de angajamentul acestei țări de a reforma din temelii acest sector.

Care este percepția Dvs acum, după doi ani de când lucrați la evaluarea judecătorilor moldoveni? Este recuperabil acest sistem din punctul de vedere al integrității sau nu?

După primele etape ale vettingului, cred că sistemul poate recâștiga încredere societății. Cred chiar că și unii judecători au înțeles cât de important este ca sistemul să se bucure de încrederea oamenilor. S-a conștientizat că un judecător trebuie să aibă un comportament bazat pe principii etice ireproșabile, să aibă un comportament impecabil, să nu existe temei nici pentru cele mai mici suspiciuni de corupție sau influențe externe. Totodată, este important pentru cetățeni să înțeleagă că s-au produs schimbări semnificative la toate nivelurile instituțiilor responsabile de administrarea justiției. Deci, beneficiile acestei evaluări externe deja sunt vizibile. Cei care au considerat că nu vor reuși să treacă acest prag au plecat benevol din sistem. Alții au fost expulzați prin vetting. Cel mai important este că, la finalul acestei evaluări, lăsăm aici o structură care va avea menirea să facă aceste evaluări în continuare – lăsăm un CSM curat, care va avea grijă să fie promovați doar cei care întrunesc condițiile de integritate, adică să se îngrijească de sistem în continuare. Aceste eforturi trebuie întreținute permanent.

Prin 2019, când Plahotniuc era încă aici, iar justiția arăta groaznic întrebam: oare există o masă critică de judecători care merită să rămână în sistem? Puținii judecători care discutau cu jurnaliștii atunci spuneau că nu există o astfel de masă critică. Apoi, când a început vettingul, am văzut mulți judecători supărat. Dvs vedeți această masă critică în interiorul sistemului acum?

Sunt șanse mari să se ajungă la un astfel de obiectiv. Avem o nouă componență a CSM cu membri trecuți prin evaluarea externă. S-au făcut schimbări majore la nivelul CSJ. Deci, avem o bază care ar putea reanima sistemul. Reforma justiției în Moldova e în plin proces și sunt șanse mari să dea rezultate bune.

Am discutat cu câțiva judecători care nu au fost implicați în scandaluri de corupție și care s-au ținut departe de caracatița oligarhică atunci când aceasta controla instituțiile statului. I-am întrebat de ce nu au curaj să iasă în față, să încerce și ei o curățare a sistemului din interior? Mi-au spus că așteaptă rezultatele alegerilor – că nu vor să riște în caz că se schimbă puterea în septembrie 2025. De ce se tem judecătorii moldoveni de politic?

Eu sper că rezultatele alegerilor nu vor afecta reforma justiției, iar vettingul este parte a acestei reforme. Sunt sigur că trebuie să avem instanțe în care activează judecători integri, pentru că numai așa oamenii pot fi siguri că drepturile lor sunt respectate. Reforma justiției este pilonul de bază în contextul efortului Republicii Moldova de aderare la UE.

Sunt tare mulți supărați pe Comisia Vetting. Zic că sunteți un filtru al guvernării – că lăsați în sistem doar judecătorii agreați de Maia Sandu. Cum răspundeți?

Asemenea afirmații sunt false. Noi ne ghidăm de niște criterii foarte stricte - toate scrise în lege. Verificăm dacă subiecții nu au adunat averi peste veniturile agonisite legal, dacă achită impozitele și, pe partea etică, urmărim dacă au fost admise abateri. Partidele sau actorii politici nu discută cu noi și nu ne șoptesc nimic.

E foarte puțin probabil ca vettingul să se încheie până la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Vreau să vă întreb de continuitate. Ce se întâmplă dacă revin la putere în Moldova opozanții vettingului, cei care au construit sistemul corupt pe care îl demontați acum?

Eu mizez pe faptul că vom reuși să progresăm destul de mult până la alegerile parlamentare. Până în septembrie vom avea în funcții destul de mulți judecători trecuți prin vetting. De asemenea, având un CSM cu membri noi testați și judecători verificați la CSJ, sper că ei vor veghea ca efortul nostru de acum să aibă continuitate indiferent de culoarea politică a guvernării. Ei vor trebui să se asigure că în judecătorii activează oameni integri.

Câți judecători au fost expulzați din sistem până acum în baza rapoartelor negative ale Comisiei Vetting?

Aproximativ 30% dintre judecători au promovat vettingul. Ceilalți 70% fie au demisionat de bună voie, fie nu au reușit să treacă evaluarea.

Acești oameni pleacă din sistem, dar rămân cu averile a căror proveniență nu au putut-o demonstra. Și asta e frustrant - de neînțeles pentru oamenii care așteaptă ca celor corupți să li se ia bunul furat, nu doar să fie scoși din sistem.

Rolul Comisiei este să verifice dacă subiecții întrunesc criteriile etice și de integritate. Dar asta nu înseamnă că, după acest exercițiu de vetting, instituțiile abilitate nu pot iniția procese penale dacă se constată că judecătorii au fost implicați în acțiuni cu tentă infracțională. Dar, repet, vettingul se oprește la verificările ce țin de integritate și etică. Dacă nu sunt întrunite aceste criterii, Comisia recomandă CSM excluderea judecătorului din sistem. Deci, decizia finală aparține CSM. Cei care au plecat din sistem benevol nu înseamnă că sunt scutiți de răspundere penală dacă se constată că au comis abuzuri. Dar e nevoie ca procurorii să verifice aceste aspecte, nu noi.

Din câte știu, până acum nu s-a întâmplat ca procurorii sau ANI să se fi autosesizat în baza rapoartelor Comisiei Vetting. Corect?

Nici eu nu cunosc despre asemenea cazuri. Cel puțin nu ni s-a comunicat despre așa ceva.

Care sunt cele mai frecvente metode prin care judecătorii trecuți prin vetting au încercat să-și camufleze banii și averile dobândite abuziv?

În multe cazuri am descoperit că judecătorii își înscriau averile, bunurile pe numele altor persoane, deși noi vedeam clar că anume ei folosesc acele bunuri. De asemenea, am identificat cazuri când judecătorii au făcut achiziții mai scumpe decât le permit veniturile legale. Anumite dificultăți întâmpinăm atunci când este vorba de bunuri pe care subiecții le dețin peste hotare. E mai greu să obținem informații despre acele bunuri.

Există un prag - o sumă pe care candidații, dacă nu o pot justifica, nu trec evaluarea. Cât constituie această sumă?

Dacă pe parcursul ultimilor 12 ani subiectul a înregistrat o discrepanță de 234 000 de lei (echivalentul a 12 000 de euro) între venitul legal și cheltuieli, acesta nu poate promova evaluarea, deoarece nu întrunește criteriul de integritate financiară. Iar pe partea de impozite, în cazul în care pe parcursul a cinci ani se acumulează 58.000 de lei (aproximativ 3 000 de euro) ca impozite neplătite, candidatul la fel este respins.

Faceți aceste evaluări în baza informațiilor pe care le primiți de la instituțiile statului. Cât de cooperante sunt aceste instituții?

În general avem o cooperare bună cu Autoritatea Națională de Integritate, cu Serviciul Fiscal de Stat pe partea ce ține de impozite. S-a întâmplat să avem o comunicare mai lentă cu instituțiile de urmărire penală. E vorba de cauzele pendinte ce necesită asigurarea confidențialității  anumitor informații. Cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră - era important să obținem de la ei informații pe aspecte de interes pentru noi în contextul conflictului de interese. Voim să vedem dacă nu cumva un judecător trecea frontiera în același automobil cu un avocat care are o cauză exact la judecătorul respectiv.

Cine va verifica integritatea noilor pretendenți la funcția de judecător după ce Comisia își va încheia activitatea?

Această responsabilitate îi va reveni exclusiv CSM. Din acest punct de vedere este important ca CSM să fie dotat până atunci cu resursele necesare.