Heinz Alfred Kissinger s-a născut pe 27 mai 1923 în Fürth, Bavaria, fiu al profesorului evreu de liceu Louis și al soției acestuia, Paula. Avea doar 15 ani în 1938, când familia Kissinger a emigrat în SUA, fugind din calea persecuției lansate de naziști împotriva evreilor. Ajuns acolo, a urmat o carieră spectaculoasă, despre care și la bătrânețe încă mai vorbea cu uimire. „Mă umple de mândrie”, mărturisea Kissinger când a fost numit cetățean de onoare al orașului său natal, Fürth, în 1998, „să fiu aici în calitate de fost ministru de externe al poate singurei țări din lume în care un cetățean adoptiv poate prelua sarcini și responsabilități cum au fost cele ce mi-au fost mie date să le exercit”.

Școala a făcut-o în New York, apoi a servit în armata Statelor Unite în ultimii doi ani ai celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv în contrainformații militare. Și-a finalizat studiile la celebra Universitate Harvard cu o disertație despre balanța marilor puteri înainte de Primul Război Mondial. Teza sa este considerată acum una dintre lucrările clasice ale istoriografiei moderne.

O carieră politică fulminantă

Kissinger a devenit director al Seminarului Internațional de la Harvard în anii 1950. Și-a făcut un nume în cercurile politice prin analizele sale strălucitoare dedicate conflictului dintre Est și Vest. După construirea Zidului Berlinului a fost cel care l-a sfătuit pe președintele Kennedy să nu răspundă cu contramăsuri militare. În 1968, președintele Richard Nixon l-a numit pe Kissinger consilier pentru politică externă. Patru ani mai târziu, a devenit consilierul pe probleme de securitate al aceluiași Nixon și apoi secretar de stat, în 1973, funcție pe care a păstrat-o și după demisia președintelui în urma scandalului Watergate. „Toată afacerea este o serie de prostii mărunte care nu îi fac cinste lui Nixon. Dar”, avea să comenteze Kissinger mai târziu, „după părerea mea, a fost pedepsit prea aspru”.

În același an 1973 avea să primească și Premiul Nobel pentru Pace, distincție controversată din cauza rolului Statelor Unite în conflictul din Vietnam. În negocieri secrete cu regimul vietnamez, Kissinger a contribuit la încheierea acelui războiu, pe care, de fapt, America l-a pierdut.

Militant pentru o Europă puternică

Abilitatea specială a lui Kissinger era capacitatea de a gândi în categorii geostrategice. Nu numai că a sesizat devreme cum China se dezvolta în direcția unei viitoare mari puteri și a inițiat deschiderea americană către Beijing, dar a înțeles și oportunitățile apărute din prăbușirea pașnică a Uniunii Sovietice. A sprijinit, de asemenea, reunificarea Germaniei în calitate de consilier.

Chiar și după ce cariera de politician profesionist a luat sfârșit, Kissinger avea să fie solicitat să țină prelegeri și să ofere consultanță. După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 și decizia americană de a porni războaiele din Afganistan și Irak, Kissinger a avertizat asupra unei rupturi în parteneriatul transatlantic. A făcut-o fără a abandona, însă, vreun moment poziția patriei sale adoptive, America: „Nu este vorba despre unilateralism versus multilateralism, ci despre capacitatea de a concepe un scop comun. Dacă acesta va exista, multilateralismul nici nu va apărea. În orice caz, o Europă puternică este în interesul nostru”.

Chiar și la bătrânețe, Kissinger a continuat să militeze pentru această Europă puternică: în urma crizei euro, a avertizat în 2012 că Europa riscă să recadă în vechile sale structuri, cu state naționale. Într-un interviu acordat cotidianului Financial Times în vara lui 2018, întrebat dacă șocul Trump ar putea duce în sfârșit la consolidarea celorlalte țări occidentale, a considerat că „ar fi ironic dacă asta s-ar întâmpla. Dar nu este imposibil”. În opinia sa, Trump ar putea fi „una dintre acele figuri istorice care apar din când în când pentru a marca sfârșitul unei ere și a o forța să renunțe la pretențiile învechite”. Dar a avertizat că trăim într-o „epoca foarte, foarte îngrijorătoare”.

A fost activ până aproape de sfârșitul vieții. La 95 de ani încă lucra la o carte despre oameni de stat celebri, printre care Margaret Thatcher. Chiar și după împlinirea a 100 de ani, în luna mai a acestui an, a participat la întâlniri organizate de Casa Albă și a depus mărturie în fața unei comisii din Senat despre amenințarea nucleară din Coreea de Nord. Iar în iulie 2023 i-a făcut o vizită surpriză președintelui chinez Xi Jinping.

Kissinger a murit pe 29 noiembrie 2023 în casa sa din Kent, în statul american Connecticut. Înmormântarea va avea loc în cercul restrâns al familiei. O comemorare publică va fi organizată la New York, la o dată ulterioară.