Rude de suflet titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG imaginea ce ilustrează un interviu acordat de scriitoarea germană originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, după comunicarea deciziei Juriului Premiului Păcii, acordat de Asociaţia Librarilor Germani, decernat în fiecare toamnă, la Salonul de Carte de la Frankfurt pe Main. In fotografie transpare empatia perfectă dintre cei doi autori, Herta Müller şi Liao Yiwu care au cunoscut, în ţinuturi şi perioade diferite, opresiunile unui sistem generat de una şi aceeaşi ideologie.

Amara fericire a exilului

Herta Müller ştie ca puţini alţii să dea o voce celor care în „patria lor” sunt reduşi la tăcere, rămînîndu-le, spre a se salva, doar uneltele scrisului. De altfel, Liao Yiwu însuşi, stabilit în Germania din 2010, a mărturisit că, spre a scăpa de spaime, de teroare şi groază, trebuie să scrie.

Cea mai cunoscută carte a lui Liao Yiwu, tradusă în germană şi apărută la editura S.Fischer, se intitulează  „Pentru un cînt şi o sută de cîntece”. La apariţia volumului, tot Herta Müller a fost cea care, într-un eseu publicat cu aproape un an în urmă, s-a solidarizat cu victimele opresiunii politice din China. Exilîndu-se, autorul a reuşit să scape de temniţele din patria sa, a căror experienţă a făcut-o, reţinînd în textele scrise ulterior şi glasul tovarăşilor săi de suferinţă, dar şi dimensiunile diabolice ale sadismului torţionarilor. Faptul că a ajuns în Germania, în „străinătatea noastră”, este o „fericire amară” pentru el - scria Herta Müller, mărturisind că finalul benefic al acestei dureroase odisee o fericeşte şi pe ea.

Empatia este una reciprocă. După ce, aflat încă în China, Liao Yiwu a citit romanele „Animalul inimii” şi „Leagănul respiraţiei” i-a dedicat Hertei Müller „ un cînt”.

Liao Yiwu alăturat lui Boris Pasternak

Aflată la Göteborg în toamna anului trecut, inaugurînd oficial cel mai mare salon scandinav de carte, luareata Premiului Nobel pentru Literatură făcea în discursul ei un rechizitoriu regimurilor dictatoriale.

Şi, enumerînd cîteva cazuri de reprimare brutală a libertăţii de creaţie, scriitoarea s-a oprit asupra lui Liao Yiwu, un rescapat al sistemului concentraţionar chinez, un scriitor căruia torţionarii i-au distrus de trei ori manuscrisul, dar care a izbutit să rescrie tot şi să se salveze, emigrînd în Germania unde i-a apărut cartea scrisă în închisoare, „Pentru un cînt şi o sută de cînturi.” Dar nu numai Liao Yiwu, ci şi Liu Xiaobo, laureatul Nobelului pentru Pace, spunea Herta Müller, ne-au deschis, fiecare în felul său, ochii asupra Chinei de azi.

În foarte proaspătul interviu acordat publicistei şi criticului literar Felicitas von Lovenberg, membră a Juriului Premiului Păcii, publicat tot în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, Herta Müller nuanţează conţinutul empatiei şi simpatiei reciproce, admiţînd că propria ei experienţă nu se poate compara cu ceea ce i-a fost dat scriitorului chinez să sufere.

Ea a sosit cu limba ei maternă în bagaj, pe cînd Liao Yiwu nu înţelegea nici un cuvînt în germană, cînd a vizitat pentru prima oară Republica Federală, acesta fiind şi motivul pentru care, în pofida insistenţelor prietenilor din vest, s-a reîntors în China, deşi ştia ce-l aşteaptă.

Comparaţia pe care Herta Müller o făcuse deja la Göteborg între romanul lui Boris Pasternak, „Doctor Jivago” şi „Pentru un cînt şi o sută de cîntece”, devenită notorie, este citată în întrebarea ziaristei, curioasă să afle în ce constă calitatea literară a cărţilor lui Liao Yiwu.

Autenticitate, melanjul de forţă poetică şi claritate documentaristică, o urgenţă interioară, o ironie disperată, o melancolie obraznică, cuplate toate, cu dorinţa de a depune mărturie – sună răspunsul . Apoi, scrierile lui Liao Yiwu reflectă de fapt istoria Chinei – de la ororile maoismului pînă la masacrul din Piaţa Tiananmen. Cărţile lui sunt interzise în China dar circulă în copii ilegale.

Scrisul ca sursă a puterii de a rezista

Ce impact va avea un exil de durată asupra scriitorului chinez? Este o întrebare care i-a fost frecvent adresată ei înseşi, remarcă Herta Müller înainte de a formula memorabilul răspuns: un autor precum Liao Yiwu nu are de ales, el trebuie să-şi găsească o temă, un subiect pe care să-l poarte cu sine peste tot. Din păcate. În fond, a scrie îţi conferă o putere interioară de a rezista şi el ştie acest lucru deja prin cărţile pe care le-a scris. El va simţi aceasta pe mai departe, ştiind că scrisul este cel mai de nădejde sprijin, că îi este de ajutor şi cînd este singur şi cînd îl încearcă dorul. Este limpede că autoarea dă aici o expresie şi propriei sale experienţe.

Premiul Păcii – un scut protector

Dacă Premiul Păcii îl poate apăra pe Liao Yiwu cînd se va întoarce în China? Herta Müller crede că autorul nu va putea reveni în patria sa înainte ca aceasta să se schimbe. Deocamdată China nu se arată impresionată de alterarea imaginii sale în lume, prin faptul că i-a condamnat pe Liu Xiaobo, laureatul Nobelului pentru Pace, sau pe Ai Weiwei. Totuşi Premiul Păcii îl va apăra pe Liao Yiwu, şi aici în Germania, ambasada chineză va fi nevoită să priceapă cît de mult înseamnă scriitorul laureat şi pentru Germania, crede autoarea germană originară din România.

In octombrie este aşteptată noua carte a lui Liao Yiwu, intitulată” Glonţul şi opiumul. Viaţa şi moartea în Piaţa Tiananmen.”

Acum scrie o carte despre poveştile de viaţă ale unor refugiaţi chinezi, dar o face din perspectiva propriei sale experienţe. Că premiul pe care-l va lua în primire la toamnă, constituie o încurajare şi pentru alţi scriitori confruntaţi cu primejdiile dictaturii, privaţi de libertate - nu mai necesită nici o subliniere.