De pe vârful Masivului Vitoşa privind spre nord se poate vedea capitala Bulgariei, Sofia, care se află într-o câmpie. Asta teoretic. Fiindcă în realitate Sofia dispare sub un nor de smog. Responsabile sunt mai ales nenumăratele maşini diesel vechi, care emană gaze toxice.

La asta se adaugă iarna gazele emanate de centralele de încălzit, care funcţionează adesea pe bază de cărbune şi chiar deşeuri. Toate acestea fac ca Sofia să fie unul din oraşele europene cu aerul cel mai poluat.

Dar oficial această problemă nu există. Măsurătorile privind existenţa dioxidului de azot indică de cele mai multe ori o valoare sub plafonul UE, de maximum 40 de micrograme pe metrul cub de aer. Prin asta, pe hârtie, poluarea aerului este la Sofia relativ scăzută.

Totuşi, un raport al organizaţiei bulgăreşti de mediu Za Zemiata, publicat pe 8.10.2024, arată că autorităţile muşamalizează intenţionat gradul de poluare a aerului. Aceasta deoarece calitatea aerului este măsurată la Sofia în locuri în care aerul este mai curat.

O staţie oficială de măsurare se afla de exemplu într-un parc, în spatele unor arbori, la distanţă de 65 de metri de o arteră intens circulată. "Aceste staţii de măsurare furnizează de ani buni date din care reiese că Sofia respectă plafonul legal pentru emanaţiile de dioxid de azot", susţine Ivaylo Hlebarov, un colaborator al Za Zemiata. Măsurători făcute de această organizaţie în apropierea bulevardelor intens circulate şi în intersecţii indică o poluare de două ori mai mare decât se raportează oficial.

Muşamalizarea gradului de poluare de care se fac vinovate autorităţile se învecinează cu "o crimă în domeniul sănătăţii publice", arată organizaţia.

Nu este un caz singular

Situaţia din Sofia se poate întâlni şi altundeva. Gradul de poluare este sistematic muşamalizat în numeroase oraşe europene. De exemplu din Ungaria, Cehia, Slovacia, Kosovo şi România. Este un fapt atestat de şapte asociaţii de mediu, care au făcut în intervalul 2022-2024 măsurători în 64 de locuri suplimentare. Măsurătorile de acolo au indicat o poluare cu dioxid de azot mult mai severă decât raportaseră autorităţile. În 55 de locuri s-au măsurat cantităţi considerabil peste plafonul de 40 de microgame de dioxid de azot pe metru cub de aer, acesta fiind plafonul mediu anual, valabil în UE de 14 ani.

La Priştina, în Kosovo, măsurătorile oficiale nu indicau nici jumătate din poluarea înregistrată de organizaţiile de mediu. La Sofia erau cu 47 la sută mai mici, la Budapesta cu 43 la sută, la Bratislava cu 27 la sută şi la Bucureşti cu 24 la sută mai mici.

Europa Centrală şi de Sud-Est este deosebit de afectată

Emanaţiile de dioxid de azot provin mai ales de la autoturismele diesel mai vechi. Fabricanţi de automobile au trişat ani de zile în privinţa gradului real de poluare. Aceasta a devenit cunoscut în 2015 când a izbucnit scandalul diesel mai întâi la VW, dar apoi şi la alţi fabricanţi. În fapt, maşinile diesel vândute ca maşini noi până în anul 2020 nu respectă plafonul valabil în UE, iar fabricanţii nu au ameliorat această chestiune.

Maşinile diesel mai vechi emană în aer de cinci ori mai mult dioxid de azot decât permit normele UE. Afectaţi de asta sunt mai ales cetăţenii din Europa Centrală şi de Sud-Est, fiindcă acolo se află în circulaţie deosebit de multe maşini diesel mai vechi.

Statele sunt obligate să protejeze sănătatea oamenilor

Dioxidul de azot este toxic. El poate dăuna plămânilor şi altor organe, poate provoca infecţii, diabet şi maladii ale sistemului circulator, mergând până la infarct. În UE mor anual, potrivit estimărilor Agenţiei Europene de Mediu,  mai bine de 130.000 de oameni ca urmare a poluării cu dioxid de azot.

În vederea protecţiei populaţiei se fixează plafoane pentru cantitatea gazelor toxice în aer. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă din 2021 un plafon de 10 micrograme dioxid de azot (NO₂) pe metrul cub de aer. Anterior plafonul OMS fusese de 40 de micrograme NO₂ pe metrul cub. Din 2010 acest plafon este obligatoriu în UE.

Toate statele UE trebuie să controleze respectarea acestui plafon şi să transfere datele instituţiilor europene. În cazul depăşirii plafonului de 40 de micrograme ţările sunt obligate să ia măsuri pentru a micşora emanaţiile şi a-şi proteja cetăţenii.

Începând din 2030 Parlamentul European a stabilit ca plafonul să fie coborât în UE la 20 de micrograme NO₂ la metrul cub de aer.

"Autorităţile consideră că au mereu dreptate" 

La cererea DW, Comisia Europeană a scris într-un email că este la curent cu faptul că organizaţii pentru mediu au măsurat în unele ţări concentraţii mai mari de NO₂ decât s-a raportat oficial.

Dar numai statele UE sunt responsabile pentru măsurători corecte. "Ele dispun de mijloacele potrivite pentru a aborda problema, dacă dubiile se dovedesc a fi întemeiate", a precizat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

În Bulgaria, susţine Ivaylo Hlebarov, reprezentant al Za Zemiata, autorităţile nu au reacţionat oficial la dezvăluirile organizaţiei sale. "În unele cazuri, în care le-am confruntat cu rezultatul măsurătorilor noastre, ne-au răspuns că acestea nu pot fi de referinţă".  Autorităţile "par să creadă că au mereu dreptate. Dar adesea nu este aşa. Ar trebui să manifeste mai multă deschidere. Dar dacă nu există voinţă politică pentru asta, singurul lucru pe care îl putem face este să creştem presiunile".

În răstimp, în Germania continuă un proces în apel pentru ameliorarea de urgenţă a instalaţiei de eşapament la automobilele diesel. Dar acest proces va mai trena, potrivit aparenţelor.