Numeroşi observatori anticipaseră acest rezultat, dar cu toate astea şocul a fost mare. Când în seara zilei de 1 septembrie televiziunile au prezentat rezultatul provizoriu al alegerilor regionale din Saxonia şi Turingia a devenit clar că formaţiunea parţial de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) este marele câştigător. În Turingia s-a clasat cu 32,8 la sută din voturi pe locul întâi, cu mult înaintea vechilor partide de mase CDU şi SPD. Iar în Saxonia a fost votată de 30,6 la sută din electorat.

Şi formaţiunea populistă, conservatoare de stânga, "Bündnis Sahra Wagenknecht", înfiinţată la începutul acestui an de foşti membri ai partidului "Die Linke" ("Stânga"), a obţinut 11,8 la sută din voturi în Saxonia şi 15,8 la sută în Turingia. Atât AfD cât şi BSW sunt în acest moment factori de putere politică decisivi în cele două landuri federale. Temele lor principale sunt respingerea politicii liberale de azil şi imigraţie şi renunţarea la puternicul sprijin oferit de Germania Ucrainei, în lupta sa împotriva Rusiei.

Pentru sistemul partinic din Germania aceste evoluţii reprezintă un punct de cotitură. O asemenea îndepărtare a electoratului de partidele clasice cum ar fi Uniunea Creştin Democrată, conservatoare, sau de social-democraţii din SPD este fără precedent.

S-a impus un nou sistem partinic

Politologul Endre Borbáth, expert în cadrul "Wissenschaftszentrum Berlin" (WZB), observă evoluţiile de pe scena politică germană. Pentru DW el a declarat, cu referire la rezultatul recentelor alegeri regionale: "Există în această privinţă două perspective: unii spun că partidele noi cum sunt AfD şi BSW ar fi o reacţie la evenimentele actuale, de exemplu disputele din cadrul coaliţiei la putere, la nivel federal, sau expresia unei dezamăgiri generale provocate de partidele mari de până acum, CDU şi SPD".

Dar Endre Borbáth consideră mai plauzibilă următoarea explicaţie: noile partide reprezintă o transformare de sistem şi o modificare survenită în societate. "Schimbările în societate provocate de temele noi, de exemplu migraţia, integrarea europeană sau schimbările climatice, sunt motivul acestei schimbări. Aceste teme nu sunt bine reprezentate de vechile partide de mase".

Germania a fost multă vreme guvernată de trei partide

În Germania sunt considerate partide de mase mai ales CDU şi sora sa bavareză CSU şi SPD. Decenii la rând ele au dominat scena politică, împreună cu formaţiunea liberală FDP. Alte partide mici, de exemplu formaţiunea naţionalistă "Deutsche Partei" (DP), au dispărut rapid între anii 1950-1960.

Nici succesul repurtat la urne de exemplu de formaţiunea de extremă dreaptă "Nationaldemokratische Partei Deutschlands" (NPD) la sfârşitul anilor 1960 nu a schimbat cu nimic situaţia. În Bundestag orientarea politică a Germaniei a fost stabilită de CDU, CSU, SPD şi FDP. Până astăzi toţi cancelarii au fost fie membri fie ai CDU fie ai SPD.

Ecologiştii devin partid parlamentar

O primă modificare fundamentală a sistemului partinic s-a înregistrat în 1983, când ecologiştii au reuşit să treacă pragul electoral şi să fie reprezentaţi în Bundestag. Temele lor protecţia mediului şi climei, respingerea energiei nucleare şi politica internaţională de pace nu fuseseră multă vreme luate în serios de conservatori, laburişti şi liberali.

În 1990, după reunificarea Germaniei, reprezentat în Bundestag a devenit şi Partidul Socialismului Democratic (PDS), succesorul formaţiunii SED, la putere în defuncta RDG. Acesta poartă astăzi denumirea Die Linke (Stânga), şi a îndeplinit multă vreme sarcina de a-i integra în Germania reunificată pe foştii membri fideli ai SED.

Dar recentele alegeri regionale au arătat că Die Linke se luptă pentru supravieţuire şi a pierdut mulţi alegători în estul Germaniei. Endre Borbáth a explicat: "Înainte în cadrul Die Linke exista consens în materie de economie sau politici sociale. Dar acum formaţiunea nu reuşeşte să-şi stabilească poziţia privitor la noile teme".

Willy Brandt a obţinut aproape 46 la sută, ceea ce astăzi ar fi imposibil

Concomitent cu întărirea forţelor naţionaliste vechile partide mari îşi pierd popularitatea. 14 din cele 16 landuri federale sunt încă guvernate de CDU, CSU sau SPD, dar la ultimele alegeri generale SPD şi candidatul său de frunte, actualul cancelar Olaf Scholz, nu au fost votaţi decât de 25,7 la sută din electorat. Totuşi a fost suficient pentru ca social-democraţii să poată forma o coaliţie de guvernământ împreună cu ecologiştii şi cu liberalii. Spre comparaţie, cel mai bun rezultat l-a obţinut SPD la alegerile generale din 1972. Atunci formaţiunea condusă de cancelarul Willy Brandt a fost votată de 45,8 la sută din electorat.

Astăzi nici conservatorii şi nici social-democraţii nu mai pot visa la un asemenea rezultat. Endre Borbáth vede în pierderea popularităţii cu care se confruntă partidele guvernamentale clasice un trend care nu se limitează doar la Germania. "Acest lucru este valabil mai ales pentru SPD, dar asta putem vedea şi în alte ţări europene. Formaţiunile social-democrate pierd electorat în beneficiul ecologiştilor sau al unor grupări radicale de stânga. De partea cealaltă AfD este o mare primejdie pentru CDU, fiindcă mulţi alegători ai AfD înainte nu mergeau la vot sau votau CDU".

Teme cum ar fi migraţia trebuie abordate cu moderaţie

Ce pot face fostele partide de mase pentru a-şi recupera credibilitatea pierdută? Momentan SPD şi CDU se întrec în propuneri privind înăsprirea politicii de azil şi migraţie. Şi aceasta este o consecinţă a rezultatului alegerilor din Saxonia şi Turingia. Dar Endre Borbáth consideră că strategia este greşită. "Dacă guvernul federal discută mai mult despre aceste teme, despre măsuri radicale, atunci normalizează într-o oarecare măsură discursul AfD. De aceea cred că este greşită abordarea acestor teme".

Cu alte cuvinte grijile oamenilor trebuie luate în serios, dar sunt necesare şi delimitări, astfel încât AfD să nu stabilească ritmul şi amploarea dezbaterii politice. "Nu spun că vechile partide de mase nu trebuie să vorbească despre aceste teme, dar ele trebuie să se gândească exact cum să vorbească despre ele".

În ciuda crizei de încredere "partidele rămân importante"

În acelaşi timp sunt tot mai greu de găsit în administraţiile locale oameni dispuşi să preia de exemplu funcţia de primar în condiţiile în care societatea a devenit scindată şi populismul este pe val. Dispare în principiu rolul şi însemnătatea partidelor? Legea fundamentală le atribuie partidelor rang constituţional şi stipulează că  participă la cristalizarea voinţei politice a poporului.

Endre Borbáth consideră că este important ca lucrurile să rămână aşa. "Desigur partidele au nevoie mereu de impulsuri din partea experţilor şi mişcărilor sociale". Dar deocamdată toate partidele din vechiul sistem politic al Germaniei se află într-o acută criză de credibilitate.