Cancelarul german Friedrich Merz continuă să susțină ajutorul acordat Ucrainei în fața războiului de agresiune al Rusiei. „Sprijinim Ucraina și vom continua să o sprijinim, pentru că apără și libertatea noastră”, a declarat Merz în cadrul dezbaterii generale din Bundestag.

Prin această afirmație, el i-a răspuns copreședintei AfD, Alice Weidel. Aceasta ceruse în timpul dezbaterii: „Implicați-vă în sfârșit pentru negocieri de pace, așa cum fac Statele Unite.” Totuși, președintele Donald Trumpa lăsat să se înțeleagă că, în astfel de negocieri, ar fi dispus să facă concesii importante Rusiei, lucru pe care criticii din Germania l-au descris drept o „pace dictată”.

Referindu-se la prețurile ridicate ale energiei din Germania, Weidel a declarat: „Avem nevoie de gaze naturale ieftine din Rusia. Vom acționa în această direcție.” Ea a sugerat indirect că guvernul ucrainean ar fi responsabil de sabotarea conductelor Nord Stream dintre Rusia și Germania, în septembrie 2022, adăugând: „Continuați să-i răsplătiți cu miliarde de euro, pe seama Germaniei, pe presupușii planificatori de la Kiev ai atentatului.” În spatele atacului se presupune că s-ar afla un grup ucrainean de sabotaj.

Cât de favorabilă Rusiei rămâne AfD, în pofida agresiunii împotriva Ucrainei, a demonstrat și deputatul partidului, Jürgen Koegel. În timpul dezbaterii, el a vorbit despre „președintele respectat Vladimir Putin” și a susținut că din partea acestuia nu ar exista niciun pericol de război pentru NATO.

Divizare între estul și vestul Germaniei

Poziția AfD față de războiul din Ucraina nu este nouă. Însă, după victoria sa electorală din landul est-german Saxonia-Anhalt, pe 6 septembrie, unde a obținut aproape 44% din voturi și a devenit de departe cea mai puternică formațiune politică, partidul își promovează aceste idei și mai vehement.

Dacă se adună voturile obținute de AfD, Partidul Stângii și BSW, rezultă că aproximativ 60% dintre alegătorii din Saxonia-Anhalt au susținut partide sceptice sau ostile ajutorului acordat Ucrainei.

Potrivit unui sondaj, una dintre principalele cauze ale rezultatului electoral a fost îngrijorarea cetățenilor cu privire la pacea în Europa. Respondenții au indicat acest subiect drept al doilea ca importanță, după „securitatea socială”, și mult înaintea temelor precum imigrația sau mediul și clima.

La aceasta se adaugă rezultatele unui sondaj ARD-Deutschlandtrend realizat înaintea alegerilor, care evidențiază o ruptură între estul și vestul țării în privința sprijinului militar pentru Ucraina. În timp ce 39% dintre germanii din vest consideră că ajutorul militar a mers prea departe, această opinie este împărtășită de 54% dintre germanii din est, adică de locuitorii fostei RDG.

„Politica guvernului federal față de Ucraina nu are majoritate în estul Germaniei”, afirmă pentru DW politologul Johannes Varwick, de la Universitatea din Halle. „Totuși, nu aș numi această atitudine «prorusă», ci mai degrabă dorința de a pune accent pe diplomație, în loc să fie alimentat prin tot mai multe livrări de arme un război pe care Ucraina nu îl poate câștiga.”

Teama de amenințarea rusă

La 1 septembrie, guvernul german a acuzat Rusia că se află în spatele unei tentative eșuate de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig, prin care este transportată o mare parte din ajutorul militar destinat Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin a calificat acuzațiile drept „o greșeală gravă”, iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vorbit chiar despre „începutul unui război adevărat”. Schimbul de replici a marcat o nouă escaladare a relațiilor deja tensionate dintre cele două state.

Potrivit celui mai recent sondaj ARD-Deutschlandtrend, 56% dintre germani se simt puternic sau foarte puternic amenințați de Rusia. Și aici se observă însă că alegătorii AfD și locuitorii din estul țării percep într-o măsură mai mică Rusia ca pe o amenințare.

Politologul Sven Leunig, de la Universitatea din Jena, interpretează reacția est-germanilor în contextul recentei escaladări de la Leipzig astfel: „Nu este vorba atât de o respingere fundamentală a sprijinului pentru Ucraina, cât de o reacție determinată de teamă. Oamenii vor să stea deoparte de conflict, pentru a nu fi atrași și mai mult în el. Iar acest lucru favorizează partide precum AfD, BSW și Partidul Stângii, care exprimă aceste sentimente.”

Sprijinul pentru Ucraina, contestat și din motive economice

Ajutorul acordat Ucrainei este pus sub presiune și din alt motiv. AfD și BSW susțin că fondurile destinate Ucrainei lipsesc pentru programele sociale din Germania.

Deputatul AfD Gottfried Curio, de exemplu, a acuzat guvernul că reduce prestațiile sociale și mărește taxele „pentru a continua să dăruiască miliarde în străinătate”, finanțând astfel „războaie străine”, precum cel din Ucraina.

Sprijinul pentru Ucraina scade, dar lent

Cu toate acestea, cancelarul Merz consideră că politica sa continuă să beneficieze de sprijin politic și social. Referindu-se la solicitarea AfD de reluare a importurilor energetice din Rusia și de încetare a sprijinului pentru Ucraina, el a declarat în Bundestag: „Majoritatea Bundestagului nu susține direcția pe care o propuneți și nici majoritatea cetățenilor Republicii Federale Germania. Vom continua să ne apărăm libertatea și în viitor.”

Totuși, sondajele ARD-Deutschlandtrend arată că susținerea populației pentru Ucraina devine treptat tot mai redusă. Ponderea celor care consideră că sprijinul militar a mers prea departe a crescut lent, dar constant, ajungând în prezent la 42%.

Sven Leunig consideră că guvernul nu se află încă sub presiunea de a-și schimba politica față de Ucraina, deoarece există în continuare „un sprijin clar” pentru aceasta. El avertizează însă că, dacă susținerea populației va continua să se erodeze pe termen lung, executivul va trebui să reacționeze.

Ucraina, un al doilea Afganistan?

Johannes Varwick pledează deja pentru o schimbare de direcție, însă nu din cauza opiniei publice germane: „Da, ar trebui să fim alături de Ucraina. Dar a fi alături de ea nu înseamnă să alimentăm un război de uzură fără perspectivă și fără o strategie politică viabilă. Astfel, Ucraina este sacrificată, chiar dacă acest lucru este prezentat drept o politică favorabilă Ucrainei.”

Unii critici au făcut comparații cu intervenția occidentală din Afganistan, care, după două decenii, miliarde de dolari cheltuite și aproximativ 3.500 de militari occidentali uciși, s-a încheiat prin revenirea talibanilor la putere.

Sven Leunig respinge însă paralela: „Cele două cazuri nu sunt identice. În Afganistan a existat o intervenție militară directă a statelor occidentale, cu trupe terestre și forțe aeriene. În cazul Ucrainei este vorba doar despre furnizarea de armament. Totuși, în rândul populației există temerea că războiul se va prelungi foarte mult și că, în cele din urmă, Ucraina va fi nevoită să cedeze.”

Până în prezent, guvernul german nu dă semne că și-ar schimba poziția. La vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Berlin, ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat: „Germania își va menține cursul în această perioadă”, în pofida dezbaterilor politice interne.