După vizita întreprinsă de cancelara Merkel în luna mai la Soci, sâmbătă îl va întlni din nou pe președintele Putin - de astă dată în Germania. Potrivit purtătorului de cuvânt al cancelariei federale, Steffen Seibert, trei subiecte se vor afla în centrul discuțiilor: războiul din Siria, criza din Ucraina și gazoductul Nord Stream 2.

Sabine Fischer de la fundația Știință și Politică nu crede că la Meseberg se vor obține rezultate decisive pe aceste teme. "Obiectivele au rămas aceleași," apreciază experta pentru Europa de Est. "Rusia are poziții clare cu privire la Siria și Ucraina, este foarte interesată ca proiectul Nord Stream 2 să fie realizat și va urmări în continuare atingerea acestor obiective."

Problema ucraineană

De la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei, în primăvara anului 2014, aproximativ 10.000 de persoane și-au pierdut viața. Anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia a declanșat critici vehemente internaționale și există indiciii clare care atestă că aramta rusă i-a susțint pe separatiștii proruși, ajutându-i să controleze în mare parte ținuturile din estul Ucrainei. 

Împreună cu Franța, Germania a încercat în repetate rânduri să negocieze un armistițiu între guvernul de la Kiev și separatiști, armistițiu care ar fi supravegheat de Căștile Albastre ale ONU. Încă nu e limpede cum ar putea fi transpus în viață acest armistițiu. 

Anul trecut, președintele Putin a propus ca trupele ONU să nu fie stațioante în Ucraina în cadrul unei misiuni de pace, ci pentru a asigura protecția angajaților OSCE. Propunerea a fost intens discutată, fără rezultat, însă, până în prezent. "Partea rusă pare interesată de discuții, dar nu și dispusă să ajungă la un compromis", apreciază Sabine Fischer.

De fapt în Ucraina ar fi trebuit deja să fie în vigoare un armistițiu - și anume în baza Acordului de la Minsk, semnat în primăvara anului 2015. OSCE ar urma să supravegheze respectarea sa, dar nu și să poată interveni în conflict. 

"Ceea ce încearcă Merkel acum e să impulsioneze deescaladarea situației de la Marea Azov (la sud de Donețk)", explică Olaf Böhnke de la biroul de consultață politică "Rasmussen Global", adăugând că în ultima vreme a escaladat conflictul între marina ucraineană și cea a Rusiei.

Coșmarul sirian

Și mai puțin probabil e ca Merkel și Putin să ajungă la un consens referitor la conflictul sirian. Războiul civil din Siria a curmat viața a câteva sute de mii de persoane din 2011 și până azi. Milioane de oameni au fost forțați să se refugieze. Vladimir Putin este în continuare principalul aliat al președintelui sirian Bashar al Assad. Germania nu s-a implicat până acum militar în conflictul din Siria, dar Angela Merkel a susținut intervențiile Franței, Marii Britanii și ale SUA contra regimului Assad. 

Pe 7 septembrie va avea loc, la Istanbul, o reuniune a șefilor de stat și guvern ai Turciei, Franței, Germaniei și Rusiei. Și aceasta va constitui o temă de discuție între Merkel și Putin la Castelul Meseberg. Cei doi lideri politici vor acorda prioritate situației din provincia Idlib, din nordvestul Siriei, asupra căreia Assad a pornit o nouă mare ofensivă. Regiunea e unul din ultimele bastioane ale rebelilor. Angela Merkel și aliații ei, între care Turcia, vor să împiedice declanșarea unui nou masacru. Dar pentru aceasta e nevoie de sprijinul liderului de la Kremlin. "Cred că Merkel va încerca să câștige timp pentru a-l convinge pe Putin să nu susțină tentativa de distrugere a provinciei Idlib de către Assad," e de părere Olaf Böhnke.

La scurt timp după atacul american cu rachete, efectuat în aprilie asupra unui depozit de arme chimice din Siria, președintele Rusiei a anunțat că va dota armata siriană cu scuturi antirachetă S-300, retrăgându-și însă ulterior oferta. Să deducem că Rusia optează în chestiunea siriană pentru o poziție conciliantă? Sabine Fischer e de părere că nu. "Putin a anunțat de mai multe ori deja o retragere din Siria. Până acum s-a retras din unele regiuni cel mult parțial. Putin caută în permanență căi - nu doar în Siria, ci și în Ucraina - să-și diminueze implicarea, dar în schimbul unor condiții precise."

Ce se întâmplă cu Nord Stream 2?

În timp ce Germania și Rusia se află adesea în conflictele internaționale pe poziții diferite, cele două țări urmăresc un amplu proiect comun: gazoductul Nord Stream 2, cu o lungime de 1.200 kilometri, care ar urma să transporte gaz metan direct din Rusia până în Germania. Dar chiar și în această privință se nasc uneori disensiuni între Moscova și Berlin. În Germania și nu numai, proiectul este însoțit de critici pe motiv că ar putea avea considerabile consecințe geopolitice - mai ales pentru Ucraina. Prin noul pipeline, conductele de gaz terestre deja existente, care traversează între altele și Ucraina, ar pierde din însemnătate. Ucraina ar pierde nu doar încasările pentru taxele de tranzit, dar Rusia ar putea mult mai lesne închide robinetul pentru livrările de gaz către Kiev, fără a afecta și alte țări. 

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, consideră că proiectul Nord Stream 2 este "motivat politic" și reprezintă o "provocare geopolitică din partea Rusiei". De aceea, cancelara Merkel solicită Moscovei să ofere garanții Kievului că nu va sista livrările de gaz.