Războiul de agresiune pornit de Rusia a afectat direct țările care se învecinează cu Ucraina, devenite refugiu sau cale de tranzit pentru refugiați. Trei milioane de ucraineni au trecut granița în România, 100.000 s-au stabilit aici, jumătate dintre ei copii.

Nici națiuni mai îndepărtate din sud-estul Europei, precum Bulgaria și Grecia, nu au rămas neatinse de agresiunea rusă. Au primit refugiați sau au sprijinit Ucraina cu livrări de arme. Nu la fel face Ungaria, al cărei șef de Guvern este apropiat de președintele rus Vladimir Putin și are permanente obiecții față de sancțiunile UE la adresa Moscovei.

Corespondenții DW relatează din cele patru țări afectate de război.

România: teamă de un atac rusesc

De la a doua conflagrație mondială, oamenii din România nu s-au speriat mai mult de iminența unui război decât în noaptea de 24 februarie 2022, când a început invazia rusă a Ucrainei. Pe atunci, mulți se întrebau: ce facem dacă ne atacă rușii?

Un an mai târziu, războiul este în continuare realitate cotidiană în Ucraina vecină. Dar, dacă „instituțiile militare și de forță au reacționat rapid și eficient”, bugetul apărării a fost majorat și au fost puse în aplicare noi programe de modernizare a armatei, întârzie investițiile în industria locală a armamentului iar infrastructura rămâne deficitară - rețeaua de autostrăzi și legături moderne de tren este insuficient dezvoltată, a apreciat pentru DW analistul militar român Claudiu Degeratu. Avantajul este că acum există fonduri UE pentru a compensa ceea ce nu s-a făcut în zona infrastructurii timp de 30 de ani. Un alt avantaj, strategic și de securitate, este creșterea semnificativă a prezenței trupelor NATO în România.

Economic, România se află într-o poziție mai bună decât alte țări din UE din cauza dependenței reduse de economia și resursele naturale rusești și a tranzacțiilor financiare limitate cu băncile controlate de Moscova, observă jurnalistul de afaceri Stelian Muscalu, pentru DW. În schimb, temerile oamenilor au crescut iar astfel a fost diminuată speranța unei redresări economice după criza Covid. Veniturile au scăzut, la fel și nivelul de trai al oamenilor, ca urmare, consumul are de suferit, punctează Muscalu.

În timpul crizei cerealelor de după izbucnirea războiului, România a fost principalul partener pentru exportatorii ucraineni. Constanța la Marea Neagră, cel mai important și cel mai bine poziționat port de cereale din UE, s-a dovedit a fi cea mai eficientă soluție de transport, în condițiile în care la Istanbul navele care vin cu cereale direct de la Odessa sunt adesea blocate până la 50 de zile de Rusia, care are dreptul să inspecteze acolo încărcătura.

Bulgaria: nimic nu este așa cum pare

Până în prezent, guvernul de la Sofia nu a livrat oficial nicio muniție sau arme direct Ucrainei. La prima vedere, acest lucru nu este surprinzător, deoarece Bulgaria este în mod tradițional prorusă. Dar nimic nu este așa cum pare. În realitate, țara membră NATO este unul dintre cei mai importanți furnizori de armament ai Ucrainei asediate.

„Țara care a salvat în secret Ucraina”, titra cotidianului german Die Welt pe 20 ianuarie 2023, dezvăluind ceea ce fusese până atunci un secret oricum prost păzit: guvernul condus de reformatorul prooccidental Kiril Petkov, aflat în funcție mai puțin de opt luni, a furnizat Kievului, între aprilie și august 2022, aproximativ 30% din muniție și până la 40% din combustibilul folosit de tancurile și vehiculele armatei Ucrainei.

Bulgaria, dependentă de sursele de energie rusești, a fost, împreună cu Polonia, prima țară căreia Rusia i-a întrerupt aprovizionarea cu gaze, în aprilie 2022. A vinde motorină valoroasă în timpul acestei crize a fost o decizie îndrăzneață. La fel de îndrăzneț a fost și să-i provoci astfel pe simpatizanții ruși din Bulgaria. Atunci, ca și acum, atât foștii parteneri de coaliție ai lui Petkov din Partidul Socialist Bulgar cât și președintele Rumen Radev erau oponenți fermi ai ajutorului militar pentru Ucraina și ai sancțiunilor la adresa Rusiei. Nu s-a vorbit public prea mult despre livrările către Ucraina, din preocupare pentru pacea coaliției și pentru simpatiile pro-ruse ale populației. Dacă în plan extern gesturile Sofiei i-au adus lui Petkov mult respect, intern sunt controversate și astăzi. Așadar, în Bulgaria, războiul din Ucraina este mai mult o dispută politică internă decât externă.

Și pentru că nimic nu este așa cum pare în Bulgaria, șeful statului, Radev, condamnă public atacul rusesc, dar se opune la tot ce afectează interesele rusești.

După căderea Cabinetului Petkov, majoritatea din Parlament a votat în favoarea ajutorului militar direct la sfârșitul anului 2022. Guvernul interimar numit de președintele Radev nu este încă dispus să implementeze această decizie. Și deși sprijinul popular direct pentru Putin și pentru războiul dus de acesta este în scădere, conform sondajelor, partidele și politicienii hotărât prooccidentali nu vor avea majoritate în urma alegerilor din aprilie 2023, când bulgarii sunt chermați pentru a cincea oară în doi ani și jumătate la un scrutin legislativ.

Ungaria: „somnambuli pe acoperiș”

Aproape de aniversarea invaziei Ucrainei de către Rusia, premierul ungar Viktor Orban și-a reconfirmat reputația de „braț al lui Putin în UE”. În discursul său tradițional privind bilanțul anual al Guvernului de la Budapesta, din 18 februarie 2023, nu s-a auzit niciun cuvânt de solidaritate cu țara atacată. În schimb, Orban a acuzat Occidentul că susține conflictul armat și că a intrat într-un nou război mondial „ca somnambulii pe acoperiș”. Premierul Ungariei a cerut încetarea sancțiunilor împotriva Moscovei, restabilirea unor bune relații economice între întregul Vest și Rusia și „negocieri de pace între americani și ruși”.

Prim-ministrul Ungariei a comparat aprovizionarea Ucrainei cu tancuri din Germania cu invadarea de către Hitler a Uniunii Sovietice. „Peste câteva săptămâni, tancurile Leopard se vor rostogoli spre est, pe solul Ucrainei, către granița cu Rusia. Poate că hărțile vechi sunt încă acolo", a afirmat Orban în discursul său.

Până în prezent, premierul de la Budapesta nu a reușit să condamne necondiționat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Iar declarațiile sale au dus în mod repetat la scandaluri. La sfârșitul lui ianuarie 2023, de exemplu, Orban a descris Ucraina drept „pământul nimănui". Kievul a reacționat cu proteste și l-a convocat pe ambasadorul Ungariei.

La o primă privire, atitudinea lui Viktor Orban poate fi explicată prin dependența puternică a Ungariei de aprovizionarea cu energie din Rusia. Dar premierul Ungariei își izolează politic din ce în ce mai mult țara în Europa. Uneori cu gesturi jenant de sfidătoare: când șeful statului ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit la Bruxelles pentru un summit UE din 9 februarie 2023, șefii de stat ai țărilor membre i-au întâmpinat cu aplauze cu ocazia unei fotografii de grup. Numai unul nu a aplaudat: Viktor Orban.

Grecia, un nou acasă pentru refugiați

„Încerc doar să fiu fericită”, spune Nina Plechak-Paskal. În urmă cu un an, tânăra de 37 de ani a venit la Salonic de la Kiev împreună cu fiica ei de 15 ani. Au fugit deja în capitala Ucrainei în 2014, când armata lui Putin a invadat Crimeea, iar grupurile proruse controlate de Moscova i-au ocupat regiunea natală, Donețk. „A trebuit să o iau de la zero la Kiev”, își amintește femeia. Apoi a început invazia rusă și a trebuit din nou să lase totul în urmă.

Nina a crescut în satul Horlivka, într-o familie de origine greacă. Peste 90.000 de oameni sunt parte din această minoritate a Ucrainei. Vorbește greaca iar asta i-a ușurat multe lucruri în noua ei casă. Și-a putut face meseria și a găsit loc de muncă la o companie de logistică din Ucraina. Lucrează online acum. Fiica ei merge la un liceu internațional, iar seara ia parte la cursuri susținute online de școala ei din Ucraina.

Mulți ucraineni se simt legați de Grecia prin creștinismul ortodox, dar asta nu face neapărat viața mai ușoară: „A trăi aici nu este ca o vacanță la soare. Multe lucruri sunt foarte complicate. Dacă nu ai bani poți merge într-o tabără de refugiați, dar cât timp poți să reziști acolo? Dacă nu vorbești limba, e greu sa obții acte. În birouri mulți vorbesc doar greaca", explica Plechak-Paskal.

Potrivit Consulatului General al Ucrainei din Salonic, peste 100.000 de ucraineni au trecut granița înspre Grecia, de la izbucnirea războiului. Se bucură de statut de protecție temporară, așa că nu trebuie să solicite mai întâi azil, și pot obține un permis de ședere cu birocrație relativ mică în comparație cu refugiații din alte țări.

Cu toate acestea, situația pentru mulți dintre refugiați nu este ușoară, explică Vadim Sabuk, consulul general al Ucrainei: „Mulți au plecat, s-au mutat în țări în care primesc mai mult ajutor financiar”. În Grecia există programul Helios, bugetat de UE, prin care refugiații recunoscuți pot primi ajutor pentru a găsi o locuință – dar nu suficient. De aceea, din suta de mii de ucraineni, în Grecia au ales să rămână astăzi doar aproximativ 22.000.