Într-o dimineaţă friguroasă de primăvară, micul camion traversează graniţa ucraineano-română aproape pustie. În timpul zilei, pe ambele sensuri stau la coadă sute de maşini. Dar în această dimineaţă, cu puţin înainte de ora 8, nu circulă mai nimeni.

În parbrizul camionului sunt fixate emblema Crucii Roşii, steguleţe ucrainene şi inscripţia "Ajutor Umanitar". Oksana, Serhii, Vassil şi Vitali le arată grănicerilor români paşapoartele şi documente emise de guvernul ucrainean, care atestă că asigură ajutor umanitar. Trec frontiera fără probleme.

La doar câteva sute de metri de graniţă îi aşteaptă un român cu fiica sa. Cei doi locuiesc într-o localitate apropiată şi i-au cunoscut pe Oksana şi Serhii cu câteva săptămâni în urmă, la un alt transport de ajutoare. De atunci aduc mereu câteva cartoane cu ajutoare când văd camionul trecând graniţa. Astăzi au adus un sac de cartofi, ulei, conserve, paste făinoase şi detergent. Ucrainenii le mulţumesc, îi îmbrăţişează şi îşi văd de drum.

Placă turnantă pentru ajutoare

Oksana Maticiuk, Serhii Lukaniuk şi cei doi colegi ai lor, Vassil Samaşko şi Vitali Kindsersky, provin din capitala Bucovinei de Nord, Cernăuţi, aflată la 40 de kilometri de graniţa cu România. Astăzi se îndreaptă spre Vatra Dornei, unde vor să se întâlnească cu un grup de tineri din Dresda, care au adus în două microbuze donaţii din Germania. Împreună vor transfera donaţiile din microbuze în camion şi ucrainenii se vor întoarce la Cernăuţi.

Oraşul cu cei 250.000 de locuitori ai săi este un centru economic din sud-vestul Ucrainei. Până acum nu a fost atacat militar sau bombardat. De aceea la Cernăuţi s-au refugiat zeci de mii de oameni din alte regiuni ale Ucrainei. Din acelaşi motiv a şi devenit o placă turnantă pentru livrările de ajutoare umanitare din străinătate, care sunt transportate apoi în regiunile de război din nordul, estul şi sudul Ucrainei.

Reţea de voluntari

Oksana Maticiuk, 45 de ani, şi Serhi Lukaniuk, 43 de ani, sunt germanişti şi predau la Universitatea Cernăuţi. Maticiuk este şi preşedinta Societăţii Culturale Ucraineano-Germane din Cernăuţi iar Lukaniuk este şi directorul biroului de relaţii internaţionale al Universităţii.

De când a izbucnit războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, viaţa lor de universitari s-a schimbat radical. Cât pot de frecvent, ei trec graniţa în România pentru a prelua de acolo donaţii - alimente şi lucruri -  destinate Ucrainei. Câteodată sunt mai multe curse săptămânal. Ei fac parte dintr-o amplă reţea de voluntari din Cernăuţi, care se ocupă de recepţia, distribuirea şi transportul ajutoarelor în interiorul Ucrainei, acolo unde este nevoie de ele.

Donaţii de care este acută nevoie

Aproape totul este organizat cumva privat, explică Oksana şi Serhii pe drum, pe la poalele Munţilor Rodnei. Atât donaţiile din Germania cât şi cele din România. De mare ajutor au fost relaţiile lor în mediul universitar internaţional. În Germania, ajutor le-a fost oferit în principal de Institutul pentru Cultură şi Istorie Germană al Universităţii Ludwig Maximilian din München, un partener al Universităţii Cernăuţi.

Şi românii sunt foarte dispuşi să ajute, a povestit Serhii. Foarte activi sunt colegii săi de la Universitatea Suceava. "Munca noastră cu ajutor umanitar este ceva special fiindcă organizăm totul prin relaţiile personale pe care le avem la universităţi din Ucraina, dar şi prin cunoscuţi şi cercuri de prieteni, şi astfel ştim exact unde şi ce este de trebuinţă", a continuat el. "Astfel putem garanta că donaţiile au un sens, ajung la destinatar şi nu se pierde nimic pe drum."

Conserve, hrană pentru bebeluşi, o imprimantă 3D

Un popas în apropiere de Vatra Dornei. Acolo ucrainenii sunt aşteptaţi deja de patru tineri din Dresda: Helena, Joshua, Simon şi Stefan. Cu toţii au în jur de 25 de ani. Pentru doi dintre ei este deja al doilea transport către nordul României în decurs de doar câteva săptămâni. Cu toţii se îmbrăţişează cordial şi încep să transfere ajutoarele din microbuze în camion. Au adus hrană pentru nou-născuţi, făină, ulei, paste făinoase, conserve, detergenţi, săpun şi alte articole de igienă. Au adus şi îmbrăcăminte, o drujbă, un aparat medical cu ultrasunete, un laptop, ba chiar şi o mică imprimantă 3D. Aceasta din urmă va sluji la tipărirea garourilor de stopare a sângerării, fiind destinată îngrijirii soldaţilor răniţi.

Strângerea ajutoarelor a fost iniţiată între alţii de Joshua Peaceman, 28 de ani, expert IT, germano-american, a cărui mamă lucrează la o universitate germană, parteneră a Universităţii Cernăuţi, care îi cunoaşte pe Oksana şi Serhii. "Când a izbucnit războiul, am vrut să fac mai mult decât să particip la proteste. Dar împreună cu prietenii nu am vrut să pornim, pur şi simplu, la drum, riscând să ne trezim în vamă cu lucruri de care nu este nevoie. Aşa că am intrat în legătură cu Oksana şi Serhii, care ne-au spus de ce este nevoie. În cercul de prieteni şi cunoscuţi am făcut o colectă de bani şi am cumpărat produsele şi lucrurile respective", a povestit Joshua.

Stoparea răului

Administraţia oraşului Cernăuţi este foarte recunoscătoare pentru aceste donaţii şi ajutoare. Primarul Roman Kliciuk a declarat telefonic pentru DW că, deşi oraşul a fost scutit până acum de bombardamente, războiul se resimte. El a amintit că în Cernăuţi trăiesc şi aproximativ 60.000 de refugiaţi ucraineni din alte zone ale ţării. "Majoritatea ajutoarelor umanitare care sosesc aici sunt redirecţionate spre regiunile de front, dar avem nevoie şi pentru refugiaţii de aici de alimente, îmbrăcăminte şi medicamente", a explicat Kliciuk.

Edilul s-a declarat recunoscător pentru faptul că Germania oferă mult ajutor. Dar a exprimat şi critici: "Ca să mă exprim diplomatic, eu cred că mulţi politicieni germani nu au înţeles cu adevărat care e miza acestui război. Acesta nu este doar un război al ruşilor împotriva Ucrainei, ci este un război al valorilor. Dacă răul nu este stopat, el se va extinde şi în alte ţări europene. Să sperăm că acest lucru nu va fi înţeles în Germania abia când va fi prea târziu", a conchis el.

Societatea civilă e mai avansată decât clasa politică

De aceeaşi părere sunt şi voluntarii din popasul de lângă Vatra Dornei. După transferul ajutoarelor s-au dus în restaurant pentru a mânca ceva, înainte de a porni pe drumul de întoarcere, unii către Dresda, alţii către Cernăuţi. "Politicienii germani spun frecvent că nu ar fi recomandabil să-l provocăm pe Putin", a spus Joshua Peaceman, adăugând sarcastic: "Dar acum ştim ce face el atunci când nu este provocat."

Oksana Maticiuk a completat: "Între timp politicienii germani spun adesea că s-au înşelat în privinţa lui Putin. Dar puteau să ştie de multă vreme ce face el acum la noi în ţară - din Cecenia, Georgia, din Siria. Unde au fost toţi experţii în materie de Kremlin şi ce fel de cunoştinţe deţin ei, dacă s-au înşelat în halul ăsta?"

La finalul convorbirii, Serhii a adresat câteva cuvinte calde voluntarilor din Dresda: "Sunt de părere că, în privinţa Ucrainei, societatea civilă este mult mai avansată decât politicienii germani şi face mult mai multe pentru noi. Sunteţi parte a acestei societăţi civile şi vă mulţumim pentru asta."