Data de 23 martie 2020: coafeza Marion Alemeier nu va uita niciodată acea zi. Era a doua zi a primului lockdown în Germania, impus pentru a limita răspândirea virusului, când miniştrii economiei şi finanţelor de atunci, Peter Altmaier (CDU) și Olaf Scholz (SPD), promiteau ferm ajutoare. Scholz declara: "Este important pentru mine să spun: oferim o subvenție, nu este vorba despre un credit. Nu trebuie returnat nimic.” Altmaier adăuga: "Nu vom lăsa pe nimeni singur!”

La mai bine de cinci ani și jumătate distanță, Marion Alemeier se simte complet abandonată. Ea a declarat pentru DW: "S-au făcut promisiuni goale care nu au fost respectate. Mulți colegi și prieteni m-au avertizat încă de atunci: ‘Ai grijă, va trebui să le returnezi’. Iar eu le răspundeam: ‘Nu, nu e posibil, nu pot face asta când ai interdicție totală de muncă.’”

Alemeier a primit atunci 9000 de euro ca ajutor de urgență, bani de care avea mare nevoie, deoarece timp de șase săptămâni nu a avut nicio sursă de venit. Abia pe 4 mai 2020 s-a relaxat interdicția de contact în Germania, iar saloanele de coafură au fost redeschise.

Ajutor pe baza unei prognoze

Cu toate acestea, ulterior s-a spus că ajutorul a fost acordat pe baza unei prognoze, pentru a acoperi un "deficit de lichiditate” cauzat de pandemie. Potrivit estimărilor Ministerului Federal al Economiei, din cele aproximativ 13 miliarde de euro plătite ca ajutoare între martie și iunie 2020, aproximativ 5 miliarde de euro ar fi fost plătite în exces.

Prin urmare, zeci de mii de cereri de rambursare au fost trimise — inclusiv către Marion Alemeier. Ea a fost obligată să returneze 7000 de euro. A contestat decizia și a câștigat procesul, dar guvernul landului Renania de Nord-Westfalia insistă ca ea să plătească cel puțin jumătate din sumă, adică 3500 de euro, printr-un acord.

Pe lângă aceasta, Alemeier trebuie să ramburseze și ajutorul „Neustarthilfe” de 7500 de euro, acordat pentru al doilea lockdown de 11 săptămâni, în rate. „Este dureros, costurile pentru salon și asigurările au continuat. Pe lângă asta, timp de doi ani mulți clienți au anulat programările de teamă. Eu trăiesc din asta. Nu există o plasă de siguranță.”

Fiecare land are alte reguli

Persoanele independente puteau solicita 9000 de euro pentru firme cu până la 5 angajați, 15.000 pentru firme cu până la 10 angajați și 25.000 de euro pentru firme cu 10–50 de angajați. Aceste sume au fost pentru mulți salvatoare. Așa a fost și pentru frizerul Guido Wirtz, care reprezintă toți frizerii din Renania-Palatinat.

El a declarat pentru DW: "Politicienii au promis ceva ce ulterior nu au respectat. Există o dezamăgire uriașă printre frizeri. Abia la mijlocul sau finalul lui 2024 veniturile au revenit la nivelul de dinainte de pandemie, dar cu mai puțini clienți.” Mulți colegi și-au lichidat fondurile de pensii pentru a supraviețui financiar, alții pur și simplu au închis afacerea. "Frizerii dispar în liniște.”

Haos federal și lipsă de echitate

Ceea ce îi enervează cel mai tare pe micii antreprenori este haosul federal: fiecare land are propriile reguli privind rambursările. În Bavaria și Baden-Württemberg, nu se poate depune contestație, ci doar se poate da în judecată direct. Tribunalul administrativ din Baden-Württemberg a dat dreptate în cinci cazuri antreprenorilor: nu trebuie să returneze ajutoarele primite. Motivarea va fi publicată ulterior; deciziile nu sunt încă definitive.

În Renania de Nord-Westfalia, condițiile pentru rambursare s-au schimbat de 15 ori în doar câteva săptămâni.

Ministrul economiei din Hessa cere personal suplimentar 

În Hessa, autoritățile au oprit temporar verificarea ajutoarelor printr-un moratoriu. Ministrul economiei din Hessa, Kaweh Mansoori (SPD), a spus: "Nu este vorba despre corporații globale, ci despre lucrători independenți, IMM-uri și meseriași. Vreau să folosesc toate căile legale pentru a aduce ușurări celor afectați. Este o chestiune de justiție.”

Frizerul Wirtz, care are acum un angajat mai puțin și rambursează ajutorul de 15.000 de euro în rate lunare de 635 euro, spune: "Politicienii nu știu cum să iasă din această situație. Mi-a spus un politician că se așteaptă ca nivelul costurilor administrative pentru procesarea rambursărilor să fie mai mare decât sumele recuperate. S-a angajat personal suplimentar pentru a gestiona totul.”

Avocat: Disputele generează dezamăgire față de politică

Reiner Hermann este probabil persoana care cunoaște cel mai bine detaliile ajutoarelor de urgență din NRW. În 2020, a fondat grupul IG NRW-Soforthilfe, care susține aproape 11.000 de persoane afectate, inclusiv pe Marion Alemeier.

Concluzia sa: ajutoarele au fost un dezastru administrativ rușinos. Oamenii nu sunt doar dezamăgiți, ci profund furioși. „Am văzut persoane educate, antreprenori stabili, care au căzut în extremism — azi nu mai poți vorbi cu ei. Alții sunt disperați, complet demoralizați. Mulți au declarat deja insolvența sau urmează să o facă, pentru că acum se cer înapoi și alte forme de ajutor economic.”

El adaugă: "Într-o pandemie, nimeni nu poate pretinde perfecțiune, nici noi. Dar caracterul și coloana vertebrală se dovedesc în felul în care sunt gestionate greșelile.”

Ce ar fi trebuit făcut diferit?

Reiner Hermann crede că Germania ar fi trebuit:

1. Să stabilească reguli clare și unificate la nivel federal, iar landurile doar să le aplice, pentru a evita haosul administrativ.

2. Să redacteze cererile clar și accesibil, cu ghidaj, pentru ca oamenii să nu se auto-incrimineze din neștiință.

3. Să trateze cetățenii ca parteneri, nu ca inamici, și să nu refuze dialogul constructiv.

Un simplu exemplu din străinătate ar fi fost suficient, spune Hermann: "Belgia, țara vecină, a introdus un ajutor care a fost prelungit și ajustat lunar. A fost un program la care toți au aderat, fără reclamații, fără procese – totul a funcționat perfect.”