TV live

"Nu mă mai interesează cum a erupt boala, eu trebuie să vindec"

Solidaritate europeană | 22.07.2020

Medici din Pforzheim la Brașov

Medici și politicieni din Germania se află, în această săptămână, la spitalul județean din Brașov. Dau și primesc din experiențele ultimelor luni. Au venit și cu ajutoare pentru secțiile care luptă cu virusul corona.

Echipamente medicale în valoare de 120.000 de euro au ajuns la Brașov, într-un transport organizat de Societatea Germano-Română din Pforzheim, coordonată de Oana Krichbaum, brașoveancă implicată activ politic în comunitatea germană în care trăiește în prezent. Inițial, a fost vorba despre o strângere de fonduri necesare achiziționării unui aparat de ventilație mecanică.

Printre cei care s-au implicat a fost și unul dintre medicii de la spitalul Siloah din Pforzheim, care s-a ocupat, în lunile din urmă, și de pacienții francezi preluați de Germania în vârful pandemiei de coronavirus. Doctorul Thushira Weerawarna a donat bani pentru cauza inițiată de Societatea Germano-Română, dar a promis că, în momentul în care se vor deschide granițele, va veni la Spitalul Județean din Brașov, împreună cu o echipă de specialiști a clinicii de pneumologie pe care o conduce. Și, iată-l, aici, la Brașov, pentru că, mărturisește, vizita are beneficii reciproce. Nu este vorba doar despre sprijin german, ci și despre a învăța din și despre experiența românească în această pandemie, în această situație neștiută și nemaiîntâlnită: "Nu am putea să combinăm toate experiențele pe care le acumulăm fiecare în clinicile sale, dacă nu am lucra împreună. Am avea noi, în Germania, grijile noastre, acolo, iar românii grijile lor aici. Dar există structura aceasta comunitară, Uniunea Europeană, care ne simplifică transferul ajutorului dintr-un loc într-altul."

Solidaritate din Pforzheim pentru Brașov: în centrul imaginii Oana Krichbaum, Dr. Thushira Weerawarna și Gunther Krichbaum.

"Solidaritatea a întârzia"

O structură care trebuie îmbunătățită, spune Gunther Krichbaum, șeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Parlamentul federal de la Berlin. "Cetățenii Uniunii Europene trebuie să înțeleagă că nimeni nu este abandonat, în această comunitate în care solidaritatea este una dintre valorile fundamentale. Spun asta tocmai pentru că, la începutul acestei crize de sănătate, solidaritatea a întârziat să se facă simțită. Fiecare stat a avut impresia că va trebui să-și găsească singur drumul spre rezolvarea crizei. A fost o presiune greu de dus. Țări precum Spania, Italia și Franța au fost la început lăsate singure. Trebuie să recunoaștem, însă, că pentru Comisia Europeană a lipsit și un instrument de negociere, pentru că, spre deosebire de politicile agricole, cele de sănătate au mai degrabă un caracter național, nu există atât de mult reglementări comunitare. Va trebui să transferăm Uniunii Europene din competențele statelor naționale, pentru a putea negocia pe viitor într-o manieră diferită, mult mai puternică", a comentat pentru DW deputatul german, venit și el împreună cu medicii de la Pforzheim, tocmai pentru a amplifica mesajul de solidaritate europeană în fața pandemiei.

"Nu arhitectura contează, ci echipa medicală"

În Spitalul Județean Brașov, secția ATI Covid a fost deschisă imediat după izbucnirea crizei de sănătate și a tratat până la ora actuală 123 de pacienți. Echipa de medicină internă de la spitalul Siloah din Pforzheim a intrat în pâine la Brașov din prima zi. În tandem cu medicii spitalului brașovean s-a trecut direct la investigații medicale comune, a povestit dr. Weerawarna pentru DW: "Sistemele medicale nu pot fi comparate, nici procedurile medicale nu seamănă între ele. Ar fi un calcul greșit să cântărim diferențele în structurile clădirilor, în arhitectură. Relevant este cât de angajată, implicată și entuziastă este echipa medicală din Spitalul Județean, cât de dornică de a afla noutăți este, să învețe cum să ajute."

Se lucrează împreună, se fac workshop-uri împreună și pacientul se tratează în echipă, povestește dr. Cristina Vecerdi, șefa Unității de Primiri Urgențe a spitalului brașovean: "Sunt două echipe medicale cu experiențe diferite, având în vedere că în această pandemie am fost teoretic aproape izolați unii de alții. Am putut să punem aceste două experiențe la un loc: această echipă din Germania, cu experiența ei, cu aparatura pe care ne-a pus-o la dispoziție, completează posibilitățile noastre de diagnostic și de diminuare a efectelor acestei infecții asupra pacienților."

Teoria împărtășită nu poate înlocui experiența directă umană

Nu doar în România, ci și în Germania este abia începutul drumului către înțelegerea acestei boli, iar modul în care au evoluat raportarea la ea, în răstimpul scurs de la izbucnire, este relevant, a explicat dr. Weerawarna: "Sunt atâtea diferențe între ce discutam acum trei luni despre această boală și ce știm acum”. Informațiile despre această infecție sunt teoretic împărtășite de către Organizația Mondială a Sănătății, pe diverse reviste de specialitate online, se fac webinare online legate de această boală. Cu toate acestea, punctează șefa UPU de la Brașov, ”nimic nu poate să înlocuiască experiența directă umană. Punând cap la cap ceea ce au aflat cei din Pforzheim, prin procedee de diagnostic oarecum diferite de ale noastre, cu ce am aflat noi până la ora asta, este în interesul pacienților și, de ce nu, și în cel științific."

Deputatul german Gunther Krichbaum, CDU: ”E important să ne aducem aminte mereu de valorile noastre fundamentale”

Conspiraționiștii sau agresivitatea coronascepticilor nu-l descurajează pe dr. Weerawarna. "Noi nu suntem în postura emițătorului, ci a receptorului. Pe mine nu mă mai interesează cum a erupt boala, eu, medic fiind, trebuie să-l vindec pe om. Teorii ale conspirației circulă întotdeauna când există limite de înțelegere a unor situații, când nu există suficiente informații, când se impun interdicții. Atunci oameni caută să găsească vinovați. O catastrofă naturală nu este o conspirație, un tsunami poate fi ușor explicat. Într-un război e ușor de identificat vinovatul. Ei bine, în cazul pandemiei de coronavirus este relativ mai simplu de insinuat o teorie a conspirației. Există un vinovat sau este o catastrofă naturală? Ambele variante sunt posibile. Astfel că reacția este cât se poate de umană."

Din poziția sa de politician, Gunther Krichbaum este mai categoric: "În ultima perioadă, aceste teorii conspiraționiste s-au intensificat foarte tare și prind o altă dimensiune, atunci când sunt amplificate de știri false lansate din alte țări. Știm că rețelele sociale sunt împânzite de trolii Rusiei, dar și ai altor state care nu au nici un interes ca Uniunea Europeană să funcționeze. E important să ne aducem aminte mereu de valorile noastre fundamentale - libertatea, statul de drept, democrația. Or, democrația este din punctul de vedere al domnului Putin o amenințare. Nu dorește democrație în țara sa și asta a tot dovedit-o cu tărie până în ziua de astăzi."

"Mai avem o perioadă lungă până vom scăpa de pandemie"

Îndoieli circulă și în spațiul românesc. Nu sunt datorate exclusiv interferențelor, ci și comunicării deficiente din partea autorităților, a situațiilor nu rare în care declarațiile oficiale se bat cap în cap, a informațiilor greșit transmise sau uneori ascunse, cu sau fără miză electorală, cu sau fără voie.

Cristian Macedonschi, consilier local (FDGR) și unul din inițiatorii proiectului de colaborare cu Pforzheim, este convins că prezența medicilor germani la Brașov și donațiile de echipamente medicale demonstrează că ”nu suntem singuri împotriva virusului și că împreună, prin mobilizare și cooperare, le putem fi de folos celor din prima linie”. Macedonschi a adăugat pentru DW: ”Situația actuală la Brașov este complicată din cauza numărului mare de cazuri noi... Va trebui să gestionăm mai bine situația printr-o comunicare mai bună a autorităților față de cetățeni, ca să nu prindă pământ fertil discursul negaționiștilor.”

Dar, lăsându-i pe politicieni, avertismentele medicilor și ale biostatisticienilor au rigurozitate științifică și, cu toate limitele existente, contează mai mult decât orice discuții de salon sau studio de televiziune. Mărturie stau vorbele spuse pentru DW de doctorul Cristina Vecerdi, care, din ipostaza de coordonator al secției de primiri urgențe, are contact direct cu suferința pacienților și cu limitele actului medical în fața acestei provocări: "Cred că evoluțiile statistice despre care auzim în fiecare zi sunt corecte. Mai avem o perioadă lungă de parcurs până vom scăpa de această pandemie. Important este cum gestionăm lucrurile, cum gestionăm și la nivelul societății civile aceste lucruri. În populația generală sunt câteva măsuri minime care trebuie urmate, pentru a diminua efectele acestei pandemii: purtatul măștii și spălatul pe mâini. Dacă sunt respectate, cu siguranță vor reduce impactul cazurilor critice pe secțiile de terapie intensivă din România."

Cristian Ștefănescu