În războiul Rusiei împotriva Ucrainei există semne ale unor schimbări radicale de roluri între partenerii Kievului. Ucraina este amenințată să-și piardă cel mai important furnizor de arme, Statele Unite ale Americii, deoarece Congresul de la Washington a blocat pachetul de ajutor planificat, de 61 de miliarde de dolari, propus de președintele Joe Biden.

Mulți se așteptau la un compromis în ianuarie, dar luna care s-a încheiat a stat sub semnul alegerilor primare republicane, dominate de fostul președinte Donald Trump. Acesta respinge un compromis cu democrații privind politica de imigrație, de care se leagă și ajutorul pentru Ucraina. Pe cine se poate baza acum Kievul?

Berlinul, în urma Londrei și Parisului

Londra este una dintre primele adrese. Premierul britanic Rishi Sunak a vizitat Kievul la mijlocul lunii ianuarie și a anunțat un pachet de ajutor militar fără precedent pentru forțele armate ucrainene, în valoare de peste trei miliarde de dolari. Marea Britanie este primul partener occidental care a încheiat cu Ucraina un acord de securitate dedicat livrărilor de arme pe termen lung. În februarie, președintele francez Emmanuel Macron va ajunge și el la Kiev - iar Parisul pregătește un acord similar. Ce face Berlinul?

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit în repetate rânduri despre posibilul rol de lider al Germaniei în Europa, în materie de livrări de arme către Kiev. A făcut-o inclusiv într-un interviu acordat televiziunii publice germane ARD pe 28 ianuarie.

Potrivit calculelor Institutului Kiel pentru Economie Mondială (IfW), Statele Unite sunt liderul incontestabil al ajutorului militar pentru Ucraina: i-au livrat asistență militară în valoare de aproximativ 44 de miliarde de euro. Pe locul secund se află Germania: de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, și până la sfârșitul lunii octombrie 2023, ajutorul militar al Berlinului pentru Kiev s-a ridicat la peste 17 miliarde de euro. Urmează Marea Britanie, al cărei sprijin este estimat de analiștii economici de la IfW la 6,6 miliarde de euro.

Poate Republica Federală, cea mai mare economie din Uniunea Europeană, să-și asume un rol de motor în asistența militară? ”Ar trebui, dar nu înseamnă că este și pregătită pentru asta”, spune, în podcastul DW Geofactor, jurnalista germană Gesine Dornblüth, autoare a unor cărți despre Rusia. Locul doi, cu care Berlinul se mândrește, este relativ, explică Dornblüth: ”Dacă privim la performanța economică a țării, se dovedește că ajutorul german pe cap de rezident este mai mic decât cel al unor țări baltice”.

Cancelarul Olaf Scholz a declarat la sfârșitul lunii ianuarie că se așteaptă ca un acord de securitate cu Kiev să fie încheiat în curând, dar nu a precizat când. Berlinul a anunțat la sfârșitul anului trecut că dorește să-și dubleze ajutorul acordat Ucrainei, la opt miliarde de euro în 2024. Există progrese și cu noile tipuri de arme: la sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul german al Apărării a făcut public că va livra pentru prima dată Ucrainei șase elicoptere militare Sea King Mk41, scoase din inventarul armatei. Marea Britanie a furnizat Kievului anterior astfel de elicoptere.

Cât de bine se simte Germania într-un rol de lider?

”Elicopterele sunt bune, dar nu sunt suficiente”, spune Dornblüth. Potrivit acesteia, Germania nu poate încă să își sporească semnificativ ajutorul acordat Ucrainei, deoarece Bundeswehrul în sine nu are suficiente rezerve iar noile comenzi pentru producția de arme au fost plasate târziu.

Există însă și situații în care Germania nu este pregătită să livreze Ucrainei arme pe care le are deja în stocurile armatei, cum ar fi rachetele de croazieră Taurus. Guvernul cancelarului Scholz justifică această reținere cu teama de eventuale atacuri ucrainene asupra teritoriului rus, ceea ce ar putea duce la o escaladare. Astfel de argumente sunt ”neconvingătoare” pentru Dornblüth. Kievul, observă jurnalista, și-a ținut până acum promisiunea făcută țărilor occidentale de a nu-și folosi armele primite din Vest împotriva teritoriului recunoscut internațional al Federației Ruse. Totodată, subliniază Dornblüth, Germania face ”multe” în general pentru Ucraina, în special în ce privește livrarea sistemelor de apărare aeriană.

Andreas Umland, analist la Centrul de Studii Est-Europene din Stockholm, consideră că ”Germania nu va putea să-și asume un rol de conducere în locul Americii”. Ar fi un ”rol neobișnuit” pentru Berlin. Deși a contat relevant în economia globală, Germania a fost reținută timp de decenii pe scena diplomatică, fără să caute o postură de lider și preferând să acționeze mai discret, în urma aliaților săi, puterile nucleare SUA și Marea Britanie. A fost și cazul livrării de vehicule blindate occidentale către Ucraina, transfer pe care Berlinul era pregătit să îl facă, dar numai după Washington și Londra.

Germanii vor reținere

Această atitudine reținută a administrației federale corespunde, în bună măsură, stării de spirit din societatea germană, remarcă Umland. Un sondaj publicat în noiembrie 2023 în numele Fundației Körber a arătat că majoritatea germanilor nu doresc ca Germania să joace rol de lider în lume. Între două treimi și trei sferturi din cei chestionați (71%) s-au opus ideii ca Germania să-și asume o postură de comandă militară în Europa, pe lângă puterea economică pe care o deține. Mai mult de jumătate, 54 la sută, consideră că Germania ar trebui să fie mai precaută în abordarea crizelor internaționale.

Expertul german Umland notează că Berlinul nu are ”resurse suficiente pentru asistența militară” oferită Ucrainei. ”Germania nu este o superputere militară”, subliniază analistul politic. Există un anumit paradox în asta. Pe de o parte, conform Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm SIPRI, Germania are o industrie de armament puternică și este a cincea națiune în lume în privința exporturilor de arme. Pe de altă parte, Germania este dependentă de NATO, deoarece țara are o armată proprie redusă, lipsită de rezerve semnificative de echipamente și muniție. Abia după invazia rusă a Ucrainei, Germania a început o reînarmare cuprinzătoare - dar vor trece ani până când noile comenzi vor ajunge să fie onorate.

Sprijinul Europei pentru Ucraina

”O țară precum Marea Britanie ar fi mai probabil să preia rolul de lider în misiunea de a ajuta Ucraina”, crede Umland, convins totodată, însă, că țările europene, inclusiv Marea Britanie, nu vor putea, oricum, înlocui pe deplin SUA la nivelul sprijinului militar pentru Kiev. Potrivit expertului german de la Stockholm, europenii au oferit deja asistență umanitară semnificativă Kievului și vor continua să o facă, dar resursele lor militare nu sunt comparabile cu cele ale Statelor Unite.

UE a recunoscut recent că nu își va putea îndeplini angajamentul de a furniza Ucrainei un milion de obuze și rachete de artilerie până în martie 2024. Unul dintre motive a fost și amânarea, până la summitul extraordinar de ieri, 1 februarie 2024, de la Bruxelles, adoptării unui pachet de ajutor pentru patru ani în valoare de 50 de miliarde de euro, din cauza obiecțiilor insistente ale Ungariei.

Ivan Haritonov, de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială, presupune totuși că sprijinul european va crește și consideră important ca o serie de țări să treacă la ”formate de planificare pe termen lung” pentru ajutorul acordat Kievului. Prognoza lui este că Europa își va crește semnificativ livrările către Ucraina, dar nu de azi pe mâine, ci după mai mulți ani.

Dacă Donald Trump revine la putere în SUA, Ucraina s-ar confrunta cu ”probleme serioase”, avertizează Andreas Umland. Dar asta nu înseamnă că Europa ar refuza ajutorul. Pentru că dacă Rusia ar sparge frontul, ar însemna ”milioane de refugiați din Ucraina către UE”. Prin urmare, analistul politic german presupune că europenii vor continua să sprijine Kievul - din propriul lor interes.