Laureta* își amintește bine  ziua în care a decis să rupă tăcerea. După 10 ani de abuz fizic și psihologic continuu din partea soțului ei, femeia a intrat în secția locală de poliție dintr-un oraș de coastă din Albania. Era speriată, dar mai hotărâtă ca niciodată să își salveze propria viață și pe cele două fiice ale sale.

Laureta și-a denunțat soțul și a cerut protecție juridică. După acest pas, poliția a efectuat o evaluare urgentă a riscului și a trimis cazul instanței, pentru a putea fi emis un ordin de protecție de urgență. În termen de 48 de ore, instanța a dispus ca soțul ei să părăsească imediat locuința familiei, i-a interzis orice formă de contact cu ea și cu copiii și l-a obligat să participe la un program de reabilitare pentru agresori în cazuri de violență domestică.

Greutăți continue

Instanța l-a obligat pe bărbat să plătească pensie de întreținere pentru copii. Potrivit Lauretei însă, plățile nu au fost regulate, ceea ce face viața de zi cu zi mai dificilă pentru ea și cele două fiice ale sale.

”Greutățile nu se încheie odată cu ordinul de protecție și deciziile instanței. Trebuie să-ți reconstruiești viața de la zero”, a declarat ea pentru DW.  Datorită sistemului de sprijin și protecție existent în Albania, Laureta a primit asistență financiară temporară și a găsit un loc de muncă ca hair stylist. Cazul Lauretei este unul fericit, altele se încheie cu femicid.

Când violența se încheie cu crimă

Femicidul, adică uciderea intenționată a unei femei sau fete din motive legate de gen este considerat cea mai extremă formă de violență bazată pe gen.

De precizat că în Albania termenul ”femicid” nu este definit ca infracțiune distinctă în codul penal. Uciderea femeilor și fetelor este urmărită penal în baza dispozițiilor generale privind omorul, iar motivul de gen este luat în considerare doar ca circumstanță agravantă.

”Termenul femicid nu a fost inclus în codul nostru și nici nu a fost definit în noul proiect”, spune avocata Rezarta Agolli. ”Rețeaua pentru Abilitarea Femeilor din Albania a solicitat ca termenul femicid să fie inclus în codul penal.”

Statistici șocante

Potrivit raportului ”Killing of Women and Girls and Femicide in Albania, 2021–2023”, elaborat de Observatorul pentru Femicid din Albania, în această perioadă au fost ucise nu mai puțin de 32 de femei și fete. Dintre acestea, 24 au fost clasificate drept femicide. În 27 de cazuri, victimele aveau o relație de rudenie cu agresorul.

Datele oficiale ale Ministerului Sănătății și Protecției Sociale arată că, între 2022 și 2025, 23 de femei au fost ucise în incidente legate de familie. Însă dincolo de statistici, Observatorul pentru Femicid relevă un alt fapt alarmant, respectiv că în aproximativ 90% dintre cazuri victimele suferiseră violență din partea agresorului înainte de crimă. Cu toate acestea, doar șase dintre ele raportaseră anterior abuzurile la poliție.

Cât de eficient este sistemul de protecție?

Între 2021 și 2025, în Albania au fost emise 11.819 ordine de protecție pentru femei. În 2025, când au fost înregistrate 2.849 de astfel de măsuri, 144 dintre ele au fost încălcate de agresori.

Deși aceste cifre indică un răspuns instituțional în creștere, ele scot la iveală și o limitare semnificativă: un ordin de protecție nu garantează întotdeauna siguranța fizică a unei femei.

Într-un răspuns oficial, Ministerul Sănătății și Protecției Sociale subliniază că dezvoltă programe de reabilitare atât pentru victime, cât și pentru agresori, ”asigurând o implementare eficientă”.

În prezent, Albania operează 17 adăposturi de reabilitare și reintegrare, cu o capacitate totală de până la 40 de locuri. În plus, asistența juridică gratuită este oferită prin 20 de centre primare de asistență juridică, 12 clinici juridice și 15 organizații non-profit autorizate. Cu toate acestea, experții au serioase îndpieli cu privire la eficiența acestor mecanisme de protecție și avertizează că infrastructura juridică și socială este insuficientă fără un răspuns mai rapid și mai coordonat.

La rădăcina problemei se află mentalitatea patriarhală

Potrivit experților, violența împotriva femeilor în Albania este profund înrădăcinată în inegalități economice, culturale și instituționale.

Ines Leskaj, directoarea Albanian Women Empowerment Network (AWEN), subliniază: ”Cauzele violenței sunt multiple și interconectate. Vorbim despre dependența economică, izolarea socială, ori despre lipsa sprijinului psihologic”, a declarat ea pentru DW. Leskaj spune că la baza problemei se află mentalitatea patriarhală, care nu îi permite victimei să trăiască independent, liberă de violență.

Leskaj adaugă că presiunea nu vine doar din partea agresorului, ci și din partea familiei și a comunității în ansamblu. ”Femeile sunt văzute ca proprietate, ca obiecte ale rușinii, ca sursă de dezonoare,. Este o presiune care favorizează escaladarea violenței, iar aceasta duce uneori la femicid”, spune ea.

Recomandări internaționale și lacune juridice

Comitetul pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) recomanda în octombrie 2023 Albaniei să își modifice codul penal pentru a incrimina în mod specific femicidul.

Comitetul a recomandat, de asemenea, ca toate formele de violență bazată pe gen, inclusiv violența economică și cibernetică, să fie definite explicit ca infracțiuni. Experții subliniază că reforma legală, ordinele de protecție și accesul la asistență juridică sunt inițiative vitale, adevărați pași înainte pentru Albania. Totuși, fără schimbări profunde ale mentalității patriarhale, o conștientizare sporită la nivel societal a violenței și mecanisme de protecție consolidate, multe femei continuă să fie în pericol.

Leskaj subliniază că sistemul de protecție și sprijin social în sine trebuie să se schimbe, pentru a oferi servicii directe pentru victime și copiii lor, cu structuri care să poată răspunde în orice moment și cu bugete planificate corespunzător.

Dincolo de lege este o bătălie culturală

Cazul Lauretei arată că intervenția la timp poate salva vieți și evidențiază cât de fragilă este siguranța femeilor, mai ales atunci când ordinele de protecție sunt încălcate și sprijinul economic este insuficient.

Reforma legală care să recunoască femicidul ca infracțiune distinctă, consolidarea mecanismelor de răspuns imediat, investițiile în servicii sociale sustenabile și educația împotriva violenței sunt pași esențiali pentru a preveni tragediile și pentru a se asigura că violența nu curmă vieți, ci este sancționată și abordată înainte de a fi prea târziu.

Să nu uităm că femicidul nu începe cu sunetul unui foc de armă, ci adesea cu tăcerea, cu frica zilnică, cu normalizarea controlului și a umilirii. Până când aceste lucruri nu vor fi eliminate, statisticile vor continua să spună povești care nu ar trebui să se mai repete niciodată.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul guvernului landului german Renania de Nord–Westfalia, în cadrul unui proiect de promovare a jurnalismului de calitate în Macedonia de Nord și în țările vecine.