Duminică (2.04.2023), Bulgaria organizează din nou alegeri parlamentare anticipate - pentru a cincea oară în decurs de numai doi ani. Țara este mai instabilă din punct de vedere politic decât aproape oricare alta din Uniunea Europeană. La niciuna dintre ultimele două rânduri de alegeri nu a fost obținută o majoritate guvernamentală viabilă. Iar cetățenii dau semne de oboseală electorală profundă, în timp ce Bulgaria continuă să fie afectată de corupție și de inflația în creștere.

Potrivit sondajelor, nici de data aceasta nu se conturează o majoritate proprie pentru vreun partid. Se poate însă obține în sfârșit o majoritate guvernamentală stabilă? Și, mai ales, cum va afecta rezultatul alegerilor angajamentul Bulgariei în calitate de membru al UE și al NATO pe fondul războiului din Ucraina? Acestea sunt marile întrebări înainte și după alegeri pe care și le pun unii observatori.

”Bulgaria, copil râzgâiat, prietenos cu Rusia, sau partener de încredere în vremuri extrem de dificile?”, scrie Johanna Deimel, politolog din München și o excelentă cunoscătoare a realităților bulgărești. "Orientarea euro-atlantică a Bulgariei este deosebit de importantă nu doar pentru viitorul țării, ci și pentru întreaga Europă. În definitiv, forța UE și a NATO stă în unitate”.

Corupție și bruscarea justiției

Cele mai puternice două forțe politice din Bulgaria sunt considerate proeuropene și euroatlantice - alianța electorală PP-DB și partidul GERB al longevivului premier Boiko Borissov, care a deținut funcția aproape neîntrerupt din 2009 până în 2021.

PP este acronimul de la "Noi continuăm schimbarea", un partid liberal al cărui lider Kiril Petkov a fost prim-ministru pentru câteva luni în 2022 - dar chiar și atunci în parteneriat strâns cu DB ("Bulgaria Democratică") - mai precis cu o formațiune angajată în primul rând în reforma judiciară și în lupta împotriva corupției. Numai că acest guvern a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură, cu voturile decisive ale GERB-ului lui Borissov.

GERB, adică "Cetățeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei", este pe hârtie un partid conservator, proeuropean și membru al Partidului Popular European (PPE). Însă, de ani de zile, criticii săi îl acuză că este profund corupt, că recurge la mită, că subminează statul de drept și că pune stăpânire pe sistemul de justiţie. Ei îl consideră pe Borissov drept unul dintre principalii vinovați pentru situaţia politică mizerabilă din Bulgaria.

Președintele statului ca actor

Un alt om politic acuzat că a contribuit în mod fundamental la divizarea profundă a Bulgariei este însuși președintele ţării, Rumen Radev, un apropiat al comuniștilor deveniți socialiști din Partidul Socialist Bulgar (BSP). În principiu președintelui îi revin cu precădere atribuții de reprezentare. Cu toate acestea, în vidul de putere frecvent din ultimii ani, el a devenit un actor politic important.

Până în prezent, Radev nu și-a putut călca pe inimă să condamne fără rezerve războiul rusesc împotriva Ucrainei, ba chiar a spus "nu" livrărilor de arme pentru Kiev, probabil ţinând cont de sentimentele tradiționale de prietenie față de Rusia ale multor bulgari. După cum nu o dată a reieșit în ultima vreme, opiniile bulgarilor privind sprijinul pentru Ucraina sunt divizate.

De acest lucru beneficiază partide explicit pro-ruse precum Văzrajdane (Renașterea), care, potrivit sondajelor, va intra în noul Parlament ca a treia sau a patra putere politică a ţării, alături de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), care reprezintă oficial interesele minorității turcești.

Ucraina ca temă de campanie

Cu excepția Ungariei, în nicio altă țară din UE chestiunea sprijinului militar pentru Ucraina nu este mai controversată decât în Bulgaria. Mărturie stau reacțiile la o investigație a cotidianului "Die Welt", care încă provoacă discuții și polemici aprinse în țară la câteva luni după publicarea sa, în ianuarie 2023. Sub titlul "Bulgaria: Țara care a salvat în secret Ucraina", publicația germană arătase cum guvernul Petkov a sprijinit Ucraina din punct de vedere militar în mod tacit, prin intermediul unor canale întortocheate.

Autorul investigaţiei, Philip Volkmann-Schluck, spune că este în interesul Europei ca Bulgaria să iasă din alegeri cu un guvern stabil. "Cel târziu de la atacul lui Putin asupra Ucrainei, ar fi trebuit să devină clar că Bulgaria are un rol semnificativ în cadrul UE, ca susținătoare a Ucrainei cu arme și muniții, prin poziția sa strategică la Marea Neagră, dar și ca punct vital pentru aprovizionarea UE cu energie”.

Vessela Cerneva, director al Consiliului European pentru Relații Externe de la Sofia, observă cu îngrijorare modul în care problema sprijinului militar pentru Ucraina domină campania electorală. "Partide precum Văzrajdane, care duce o campanie împotriva livrărilor de arme către Ucraina sau chiar a introducerii monedei euro, au făcut ca narațiunea anti-occidentală să devină acceptabilă din punct de vedere social în Bulgaria. Interesant este faptul că partidele centriste precum GERB nu contrazic această retorică, cel puțin nu în acest moment”.

Cu toate acestea, Cerneva consideră că societatea bulgară este în mare măsură mai matură decât elita politică.

Piatra de poticnire numită Borissov

În ce măsură acest lucru va duce la un rezultat electoral mai clar decât la alegerile trecute rămâne o întrebare deschisă. Potrivit sondajelor, PP-DB și GERB se află în prezent într-o cursă strânsă. Datorită declarațiilor pro-euro-atlantice clare - cel puțin verbal făcute de GERB - și a unei condamnări ferme a invaziei rusești în Ucraina, o coaliție de guvernare formată din ambele partide pare posibilă.

Blocajul, însă, este Boiko Borissov. Acuzațiile de corupție împotriva guvernelor pe care le-a condus au fost recent întărite, cel puțin parțial, de peste ocean, fostul ministru de Finanțe al lui Borisov, Vladislav Goranov, aflându-se pe așa-numita "listă de sancțiuni Magnitsky" a SUA (lege din 2012 cunoscută sub denumirea de Actul Magnitsky, care a impus interdicţii de viză şi îngheţarea activelor oficialilor ruşi care au legătură cu moartea în închisoare a lui Serghei Magniţki, un avocat rus în vârstă de 37 de ani, care a descoperit scheme de corupţie din bugetul Rusiei. SUA au votat în 2012 legea, în memoria lui Magnitski, deschizând calea sancţiunilor împotriva persoanelor implicate într-un fel sau altul în acest caz, ceea ce a declanşat o criză diplomatica gravă între Washington şi Moscova - n. red). Prin urmare, PP-DB nu ar intra într-o coaliție cu un partid GERB condus de Borissov.

Politologul Daniel Smilov vede două opțiuni: fie un guvern minoritar PP-DB, tolerat de GERB, fie un guvern de coaliție cu GERB și fără Borissov. Cu toate acestea, declarațiile partidelor din ultimele zile arată că ambele variante sunt nerealiste.

Cert este că formarea unui guvern după alegerile din 2 aprilie va fi complicată. Apoi, cu un război la ușă, cu o inflație în creștere, cu o fragmentare socială și cu un cabinet surogat, aflat în mâinile președintelui ţării, bulgarii au nevoie urgentă de mai multă ordine în stat și de un guvern energic, legitimat democratic. Măcar în această privință, toți observatorii sunt de acord.