În stațiunea Bad Langensalza din Turingia, câteva sute de persoane s-au adunat într-o parcare pentru a asculta discursul unui bărbat într-o cămașă albă impecabilă, considerat unul din cei mai periculoși politicieni din Germania: Björn Höcke, șeful filialei din Turingia a Alternativei pentru Germania (AfD), formațiune radicală de dreapta.

Evenimentul este prezentat drept o "petrecere de vară": se servesc bere și cârnați, sunt baloane și alte distracții pentru copii. Pe scenă urcă Höcke, cu brațele larg deschise și debordând de încredere de sine - este ultimul care ia cuvântul după mai mulți vorbitori.

Nu e de mirare că e atât de încrezător: partidul său conduce de luni bune în sondajele de opinie din Turingia. Alegerile regionale din acest land și din Saxonia vecină au loc pe 1 septembrie, iar AfD ar putea câștiga în ambele regiuni.

Cu o zi înainte, un politician mult mai puțin popular în estul Germaniei a vizitat Dresda, capitala Saxoniei, pentru a inaugura construcția unei noi fabrici taiwaneze de semiconductori, sprijinită de UE, care ar urma să creeze 8000 de noi locuri de muncă în regiune.

Cancelarul Olaf Scholz este în regiune parțial pentru a-și salva viitorul: formațiunea sa SPD este cotată cu doar 5% din intențiile de vot atât în Saxonia, cât și în Turingia. Este foarte la limită: 5% reprezintă pragul electoral de acces în legislativele de land. Dacă SPD va eșua să atingă acest prag, Scholz s-ar putea confrunta cu presiuni majore înainte de alegerile generale din toamna lui 2025.

"Scholz a avut succese notabile în alegerile din 2021 în estul Germaniei", a spus pentru DW Hans Vorländer, politolog la Universitatea Tehnologică din Dresda. "Dacă acum ar rata intrarea în parlamentele regionale, sunt sigur că în SPD va fi pusă la îndoială capacitatea de lider a lui Scholz și viitoarea sa candidatură pentru postul de cancelar."

Un scrutin despre democrație

Indiferent câte fabrici de semiconductori ar apărea în estul Germaniei, regiunea pare mereu cuprinsă de nemulțumiri și temeri: depopulată, orientată spre extrema dreaptă, încă afectată de problemele economice de după reunificarea cu Germania de Vest. AfD a reușit să speculeze cu mare succes aceste resentimente. La Bad Langensalza, Höcke își încheie discursul cerându-le oamenilor să voteze pentru el pentru a preveni "prăbușirea țării". Aceste alegeri, a spus el, ar fi niște alegeri în care s-ar decide "dacă ne dorim sau nu să avem un viitor."

Publicul pare convins. Nici măcar alegătorii indeciși prezenți la această "petrecere de vară" nu par deranjați de declarațiile rasiste făcute ocazional de liderii AfD și nici de faptul că serviciile de securitate internă consideră filiala turingiană a AfD și mai extremistă decât formațiunea în ansamblul ei. "Câteva din lucrurile spuse de el au fost foarte bune", a declarat pentru DW un votant indecis. "De exemplu scăderea taxelor. Dar toate partidele promit asta înainte de alegeri."

Nu toată lumea din Turingia acceptă însă AfD ca opțiune legitimă. Oriunde merge Höcke în campanie, se confruntă cu contrademonstrații organizate de diverse grupuri de stânga anti-fasciste. Cu doar o zi înainte de evenimentul din Bad Langensalza, AfD a fost obligată să anuleze un alt miting electoral al lui Höcke la Jena, după ce contrademonstranții reușiseră să spargă barajul poliției și să intre peste cei adunați la manifestare.

Höcke a învățat demult cum să integreze această ostilitate în discursurile sale: între afirmațiile privind presupuși travestiți care ar preda educație sexuală în școlile primare și migranții care ar aduce criminalitatea în Germania, el susține că guvernul federal ar deveni tot mai autoritar - paralelele sale cu dictatura comunistă din fosta RDG sunt bine primite de susținătorii săi din Bad Langensalza.

În Turingia, cele mai recente sondaje plasează AfD la aproximativ 30% din intențiile de vot, cu mult în fața creștin-democraților (CDU) care ar avea 21%. În Saxonia vecină, CDU se prezintă mai bine, fiind la egalitate cu AfD la 30%.

Saxonia și Turingia: Similare, dar diferite

Deși estul Germaniei este considerat adesea o regiune omogenă, există diferențe politice majore între landuri. Turingia a fost guvernată în ultimul deceniu de Partidul Stângii sub conducerea premierului de land Bodo Ramelow, iar Saxonia a fost condusă din 2017 de Michael Kretschmer de la CDU.

Cei doi stau foarte diferit în sondaje înaintea alegerilor de duminică: conservatorii lui Kretschmer au preluat conducerea în fața AfD, în timp ce Ramelow pare să fi ajuns la finalul mandatului său de premier de land: cota Partidului Stângii (Die Linke) a scăzut la jumătate față de ultimele alegeri din 2019, ajungând acum la 15%. Iar partenerii de stânga ai Die Linke, SPD și ecologiștii, ar putea obține rezultate foarte proaste la scrutinul care bate la ușă.

Ceea ce înseamnă că singura coaliție care ar putea împiedica AfD să ajungă la guvernare în cele două landuri ar fi una foarte dificilă între CDU și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW). Ar fi un parteneriat bizar: CDU este un partid de centru care se prezintă drept un bastion al stabilității, tradiției și conservatorismului, în timp ce BSW este o formațiune creată în urmă cu mai puțin de un an, condusă de o fostă comunistă cu retorică populistă.

Upstart BSW

Sahra Wagenknecht, care s-a desprins din Partidul Stângii pe care anterior îl condusese, a devenit foarte populară în estul Germaniei, deși nu este nici măcar pe listele de vot la alegerile de duminică. "Sahra Wagenknecht este o figură de cult în est, conduce partidul autocratic și întruchipează dorința oamenilor de autoritate și leadership în est", explică Vorländer.

O alianță cu BSW, care ar putea avea, potrivit sondajelor, 20% în Turingia și peste 10% în Saxonia, ar fi probabil greu de înghițit pentru unii în CDU. Pe lângă faptul că Wagenknecht a fost membră a Partidului Socialist al Unității din Germania (SED) în timpul dictaturii comuniste din fosta RDG, ea vine deja cu cereri greu de acceptat pentru CDU: de exemplu, respingerea staționării de rachete americane balistice cu rază medie de acțiune pe teritoriul Republicii Federale.

Este genul de afirmații care prind în estul Germaniei, potrivit lui Vorländer. "Mulți oameni din est au moștenit un scepticism și o respingere a NATO de pe vremea RDG", arată el. "Există unele atitudini anti-americane și există încă reflexe de respingere a lucrurilor care vin din 'Vest'."

BSW și AfD au speculat în context fricile multor cetățeni din est cu privire la războiul din Ucraina, o temă care a ajuns să domine campania electorală.

BSW s-a distanțat mereu de AfD și a respins orice colaborare cu dreapta radicală, dar un lucru iese inconfortabil în evidență la aceste alegeri: cele două partide au prea multe în comun.

Ceea ce lasă SPD-ul lui Scholz într-o situație disperată, mai ales că un al treilea land estic, Brandenburg, va organiza alegeri regionale trei săptămâni mai târziu. AfD conduce și acolo în sondaje, pentru locul doi concurând SPD și CDU.

Dar cei mai periclitați de aceste scrutine ar fi partenerii de coaliție ai lui Scholz: ecologiștii, care în prezent se află la guvernare în toate cele trei landuri din est, par că vor pierde influența deținută în prezent; iar liberalii de la FDP sunt amenințați cu anihilarea în est, probabil pentru că i s-au alăturat lui Scholz. Lucrurile nu arată deloc bine pentru coaliția și așa fragilă condusă de Olaf Scholz.

Adaptare după un articol publicat pe DW-English.