Nove Zamky, un orășel din sudul Slovaciei, aproape de granița cu Ungaria, s-a confruntat recent cu un aflux de migranți ilegali, sute stabilindu-se temporar în centrul orașului. Situația a escaladat la sfârșitul lunii trecute, când 800 de persoane originare din Orientul Mijlociu, majoritatea din Siria, au fost aduse la birourile departamentului de poliție însărcinat cu gestionarea migrației. Deși migranții nu încălcaseră nicio lege, localnicii s-au plâns de gunoi, zgomot și mirosuri, dar și de oameni care dormeau pe pământ.

În luna august, câteva orașe și sate de la granița slovaco-ungară au avut astfel de probleme cu migrația ilegală. Acum, însă, cu mai puțin de zece zile înainte ca Slovaciasă iasă la vot pentru a alege un nou Parlament, problema s-a extins și în alte municipalități, chiar și în capitala Bratislava, unde migranții și-au găsit adăpost la gara principală.

„Era o priveliște destul de groaznică. Oameni care dormeau pe rogojini, copii în saci de dormit - chiar și-au pus la uscat haine pe fire atârnate între copaci", povestește Tobias, un jurnalist care face zilnic naveta la Bratislava cu trenul.

Astăzi, aproape că nu mai sunt migranți în stație. Au fost duși în sedii ale poliției.

Este Orban cu adevărat în spatele afluxului?

Chiar și președintele slovac Zuzana Caputova a abordat public problema. Vorbind într-un interviu, pe 4 septembrie, președinta a observat că mulți migranți aflați acum în Slovacia nu au avut probleme să intre în țară din Ungaria. Caputova ar dori, de asemenea, să discute cu omologul ei de la Budapesta, Katalin Novak, despre eliberarea surprinzătoare din închisorile Ungariei a peste 1.400 de deținuți condamnați pentru trafic de persoane.

Unii politicieni, precum Frantisek Miklosko de la Mișcarea Creștin Democrată, susțin că această creștere bruscă a migrației ilegale este de fapt opera premierului ungar Viktor Orban, suspectat că ar urmări să influențeze rezultatul alegerilor din 30 septembrie, pentru a-l ajuta pe candidatul Robert Fico.

Fost de trei ori prim-ministru, Fico seamănă, în mai multe privințe, cu Orban. Ambii împărtășesc o atitudine ostilă față de NATO și Uniunea Europeană, dar și o poziție conciliantă față de Rusia. Dacă Fico ar conduce următorul Guvern slovac, Orban și-ar câștiga un aliat apropiat.

„Sunt speculații”, comentează Grigorij Meseznikov, președintele Institutului pentru Afaceri Publice din Bratislava. „Este adevărat că Orban a eliberat câțiva contrabandişti din închisoare, dar nu face nicidecum ceea ce a făcut președintele belarus Alexandr Lukașenko, care a împins migranții ilegali la granița poloneză, în 2021. Nu există nicio dovadă că Orban ar proceda în același mod”, a apreciat Meseznikov, într-o discuție cu DW. Sugestia pentru situația actuală, așa cum o recomandă analistul politic slovac născut în URSS, ar fi cooperarea dintre Bratislava și Budapesta la granița dintre Ungaria și Serbia.

Migrația nu pare să influențeze alegătorii dar încaieră candidații

Sprijinul pentru partidul Smer-SD, al lui Fico, asumat social-democrat, a rămas în mare parte stabil, chiar și în timpul crizei migrației. Cel mai recent sondaj, realizat de Focus Agency, îl creditează cu 19% din voturi, cu un punct procentual mai puțin decât precedentul studiu, din august. Pe de altă parte, sprijinul pentru Slovacia Progresistă (PS), un partid cu o politică de migrație mult mai permisivă, continuă să crească constant, formațiunea având acum peste 16%.

„Slovacia nu mai este țara xenofobă care era odinioară”, apreciază Meseznikov. „Există peste 100.000 de migranți din Ucraina care trăiesc și lucrează aici și nu avem probleme cu ei. Mulți slovaci au fost convinși că migranții nu reprezintă o amenințare pentru noi", a adăugat politologul.

Deși preferințele politice ale alegătorilor nu par să fie afectate de migrația ilegală, partide precum Republica sau Smer încearcă încă să o folosească în avantajul lor. Săptămâna trecută, membrii Smer s-au adunat în fața Guvernului pentru a protesta față de ceea ce ei consideră a fi politica ineficientă antimigrație a administrației centrale.

Evenimentul a fost întrerupt de o încăierare între fostul ministru de Interne Robert Kalinak (de la Smer) și Igor Matovic, liderul unei mișcări care acuză partidul lui Fico că a demonstrat, când a fost la guvernare, că nu are calitățile necesare pentru a pune capăt migrației ilegale. OLANO, partidul lui Matovic, este susținut în prezent de 6% dintre slovacii cu intenții de vot.

Slovacia este țară de tranzit pentru migranți

Expertul în securitate Radovan Branik este de părere că majoritatea migranților ajunși în Slovacia nu doresc decât să ajungă cât mai ușor posibil în Europa de Vest. "De obicei, imigranții ilegali doar trec prin Slovacia. Stau câteva zile, dar chiar vor să ajungă în Germania", a punctat Branik, pentru DW.

Mulți oameni din Orientul Mijlociu vin în Slovacia în speranța de a obține un document care să le permită să rămână în Uniunea Europeană. Aceasta este însă o speranță falsă. „Nu există un astfel de document. Slovacia emite doar o hârtie care servește drept confirmare a șederii lor în țara noastră. Contrabandiștii ilegali îi mint adesea pe imigranți și le spun că această hârtie este valabilă în toate țările Uniunii Europene. În cele din urmă, sfârșesc amarnic dezamăgiți".

Încercare eșuată de a schimba legea

Documentul de confirmare menționat de Branik este unic printre țările europene și acționează ca un magnet asupra migranților ilegali. A fost introdus în 2018 de fostul ministru de Interne Kalinak din Guvernul Fico.

Premierul interimar Ludovit Odor a încercat să oprească poliția slovacă să mai emită documentul, dar nu a reușit să treacă proiectul de lege de Parlament. Majoritatea partidelor care au cel mai vehement discurs față de migrația ilegală (cum ar fi Smer sau Republica) nu au participat la sesiunea relevantă a Legislativului, ceea ce a însemnat că nu au fost destui deputați prezenți pentru o dezbatere privind proiectul de lege antimigrație introdus de prim-ministru.

Radovan Branik crede că actualul Guvern nu poate face mare lucru pentru a schimba situația. Este convins că singura soluție eficientă ar fi să existe tabere finanțate de UE în statele care se învecinează cu spațiul Schengen, precum Serbia sau Bosnia-Herțegovina.

„Am vizitat granița dintre Slovacia, Ungaria și Austria”, povestește Branik. „Am văzut migranți ascunzându-se într-un câmp de porumb la zece metri de mine. Așteaptă ca forțele maghiare să-și schimbe tura. Când o mașină de poliție din partea slovacă pleacă, trec în fugă în Slovacia; de îndată ce polițiștii noștri încearcă să se apropie de ei, merg în Austria și apoi înapoi în Ungaria. Este imposibil să păzești aceste frontiere".