Acordeonistul este o prezență obișnuită în centrul istoric al capitalei Sloveniei, Ljubljana. Indiferent de anotimp, stă pe un scaun în Piața Prešeren, îmbrăcat în costum tradițional și cu o pană în pălărie, și interpretează același repertoriu limitat de melodii tradiționale.

În cutia de colectă de la picioarele sale, un semn pe care scrie ”Muzică Slovenă" îi îndrumă pe trecători către CD-urile pe care le oferă spre vânzare.

Într-o întorsătură ciudată a evenimentelor, acordeonul și muzica tradițională cântată de el au devenit simboluri pentru principala forță de opoziție din Slovenia, Partidul Democrat (SDS), de dreapta.

Pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare care au loc din 22 martie, e greu să faci un pas prin Ljubljana fără să dai peste un afiș de campanie înfățișând un băiețel drăgălaș cu un acordeon în mâini. ”Votați SDS, ca nepotul dumneavoastră să mai cânte cântece slovenești", spune sloganul care îl însoțește.

”Suntem mai întâi sloveni"

”Ca țară alpină, acordeonul este unul dintre instrumentele de bază care ne conferă identitatea", spune Tone Kajzer, fost diplomat, acum responsabil cu politica externă în SDS.

”Este vorba despre a-i face pe oameni conștienți că suntem mai întâi sloveni, apoi europeni, și apoi cetățeni ai globului. Să revenim la rădăcinile noastre. Pentru că, știți, copacul fără rădăcini cade foarte curând", a comentat politicianul pentru DW.

Campania SDS cântă deliberat note care trimit înapoi la un trecut idealizat, cu sugestia că totul era mai bine în anii imediat următori independenței Sloveniei, obținută după desprinderea de fosta Iugoslavie, în 1991.

Accent pe mersul înainte

Prin contrast, afișele de campanie ale Mișcării pentru Libertate (GS), partidul de centru-stânga aflat la guvernare, se concentrează pe un singur cuvânt: ”Înainte." Secretarul general al grupării, Matej Grah, subliniază că acest lucru rezumă diferența dintre cei doi principali protagoniști ai scrutinului.

”Aceste alegeri sunt despre două viziuni diferite asupra Sloveniei. Fie vorbim și muncim pentru viitor, fie ne întoarcem la istorie", a apreciat Grah pentru DW.

Alegătorilor sloveni li se oferă șansa de a opta între nu mai puțin de 18 liste de candidați înscrise pe buletinele de vot. Unele partide mai mici vor juca fără îndoială un rol în formarea coaliției de guvernare post-electorale.

Golob contra Jansa

Dar lupta principală se reduce la doi bărbați: liderul Mișcării pentru Libertate și actualul prim-ministru, Robert Golob, și liderul SDS și fost prim-ministru de trei ori, Janez Jansa.

Grah prezintă aceasta ca pe o bătălie pentru sufletul Sloveniei: ”Nu este vorba doar despre sistemul public de sănătate, locuri de muncă sau creșterea economiei. Este vorba despre suveranitatea Sloveniei, statul de drept și menținerea acestei insule în mijlocul Europei care mai are valori ce contează, valori liberale, deschise și care întăresc statul social".

Ruperea ciclului pe centru-stânga

Mișcarea pentru Libertate a reușit cel puțin să contrazică un trend de lungă durată în politica slovenă. Țara fusese prinsă într-un ciclu de schimbări pe centru-stânga, cu partide noi apărând la fiecare alegeri pe măsură ce votanții își doreau ”fețe noi" în locul liderilor existenți.

Golob a intrat pe scena politică înaintea alegerilor din 2022, iar partidul său a câștigat un număr record de locuri în parlament. De atunci, alegătorii s-au distanțat, făcând din realegere o propunere dificilă.

Dar Mișcarea pentru Libertate a reușit cel puțin să se mențină la guvernare timp de un mandat complet de patru ani. De această dată nu există nicio ”figură nouă” pe centru-stânga care să-l împingă pe domnul Golob în irelevanță.

”Este destul de uimitor că nu avem o față nouă pe centru-stânga", observă Igor Bergant, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori de știri de la postul național de televiziune RTV Slovenija. Bergant consideră că tentativele de a identifica un lider convingător pe această parte a scenei politice au eșuat încă de la moartea fostului prim-ministru și președinte Janez Drnovšek, în 2008.

A promis prea mult Golob?

”Capacitatea de atenție în Slovenia este destul de limitată, așadar oamenii se enervează destul de repede cu politicienii", a declarat jurnalistul pentru DW, adăugând că Golob și-a creat singur o problemă prin suprapromisiuni și sublivrare.

”A spus că va avea nevoie de două mandate, adică de opt ani, pentru a realiza reformele necesare. Dar după patru ani, palmaresul său nu este prea bun. Se pare că s-a speriat de reforme, așa că nu a livrat prea mult. Și mulți oameni s-au supărat din această cauză".

Mișcarea pentru Libertate indică schimbările din domeniul sănătății, locuințelor și pensiilor ca dovadă că, de fapt, înregistrează progrese și ar trebui să i se ofere ocazia de a-și finaliza programul pe opt ani.

Dar toate partidele principale evidențiază serviciul de sănătate suferind al Sloveniei ca fiind cea mai mare problemă, semn că alegătorii nu simt încă diferența.

Controverse înaintea votului

Între timp, zilele dinaintea alegerilor au fost consumate de controverse, în urma publicării unor înregistrări clandestine care implică practici corupte ale unor figuri de prim-plan de pe centru-stânga. Robert Golob l-a acuzat direct pe Janez Jansa că a angajat o agenție privată israeliană de informații și că subminează democrația slovenă lucrând cu o putere străină.

SDS a ripostat, acuzând că problema principală se referă la o țară ”capturată de corupție sistemică".

Felul în care această dispută se reflectă în gândurile alegătorilor sloveni rămâne între ei și buletinele lor de vot. Dar până luni ar trebui să fie clar dacă preferă melodiile vechi oferite de Jansa și SDS sau pulsul progresist promis de Robert Golob și Mișcarea sa pentru Libertate.