Rar s-a întâmplat ca partidele să aibă atât de puţin timp la dispoziţie pentru campania electorală cum s-a întâmplat acum, înaintea  scrutinului parlamentar anticipat de la 23 februarie. Şi tot rareori s-a întâmplat să dispună de atât de puţin timp pentru a-şi închega programul electoral. Doar că programul electoral, ceea ce-şi doresc formaţiunile politice, aşadar "idealul", este una, şi alta e realitatea postelectorală. Pentru a guverna va fi nevoie de o coaliţie, iar coaliţiile nu pot funcţiona fără compromisuri. Evident este şi faptul că în programele diferitelor partide nu se explică şi cum ar urma să fie finanţate ambiţioasele obiective care necesită miliarde şi miliarde de euro. 

În total sunt înscrise în cursa electorală din Germania 10 partide. Universitatea Hohenheim a analizat programele acestor formaţiuni şi a observat că ele sunt mai scurte decât de obicei şi mai greu de desluşit, presărate adesea cu termeni tehnici complicaţi. Cel mai uşor de înţeles este, potrivit experţilor, programul electoral al formaţiunilor conservatoare CDU/CSU. Cel mai neclar program, în schimb, poartă semnătura partidului populist de dreapta AfD.

Deutsche Welle prezintă cele 7 partide şi grupări reprezentate în momentul de faţă în Bundestag, ordinea lor fiind stabilită în funcţie de actualele sondaje de opinie. Evident că această ierarhie s-ar mai putea modifica în cele câteva zile rămase până la alegeri. 

Programul comun al partidelor conservatoare Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi, în Bavaria, Uniunea Creştin-Socială (CSU), se intitulează "Schimbare politică pentru Germania". Formaţiunea lui Friedrich Merz, CDU, îşi doreşte să revină la guvernare, după ce în ultimii ani a fost principalul partid de opozţie din Germania. Programul său e bazat pe vederi conservatoare, liberale şi creştin-sociale. Subiectul central al campaniei electorale a CDU/CSU este migraţia, partidele unionale propunându-şi să limiteze migraţia neregulată. "Vom accelera procedurile de azil şi expulzările", promit acestea. Şi consolidarea economiei este un obiectiv declarat al CDU/CSU, reducând povara întreprinzătorilor cu până la 25%. Şi bugetul Apărării ar urma să dispună de mai mulţi bani. 

Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune parţial de extremă dreaptă, îşi prezintă programul electoral sub sloganul "E vremea Germaniei", tema dominantă fiind de departe migraţia. Populiştii promit să închidă "paradisul azilului", care a devenit, în opinia lor, Germania, şi promit expulzarea migranţilor care nu au drept de şedere. "Remigraţia" este, în context, un termen care joacă un rol important în programul AfD. Alice Weidel şi colegii ei de partid vor să pună capăt "migraţiei în masă" şi resping nu doar politica de azil a UE, ci chiar Uniunea Europeană în forma sa actuală. În locul ei şi-ar dori o "Comunitate Economică şi de Interese" şi revenirea la marca germană. Totodată, AfD propune anularea sancţiunilor la adresa Rusiei.

Social-democraţii germani se arată optimişti şi prezintă chiar un "program de guvernare", având drept motto "Mai mult pentru tine. Mai bine pentru Germania". Şi, "nomen este omen", atenţia SPD se concentrează pe noţiunea de "social". Partidul lui Olaf Scholz promite să crească venitul minim pe economie, promite reduceri fiscale pentru cei cu venituri mici şi, în acelaşi timp, o mai substanţială impozitare în cazul celor bogaţi, precum şi pensii stabile. Şi SPD îşi propune consolidarea economiei. Referitor la migraţie, social-democraţii spun că vor accelera procedurile de azil, dar resping desfăşurarea acestora în afara frontierelor UE. Şi susţinerea pe mai departe a Ucrainei se menţionează în programul SPD, sprijin care nu include însă şi livrarea de rachete Taurus. 

Şi ecologiştii germani Bündnis90/Grüne se prezintă cu un "program de guvernare" în care îşi expun principalele obiective, anume de a creşte bunăstarea oamenilor, de a proteja clima şi întări economia. Un obiectiv al ministrului Economiei, Robert Habeck, este investiţia în viitor, motiv pentru care propune crearea unui "Fond pentru Germania". Cu ajutorul acestor bani ar urma să fie refăcută infrastructura, în parte la pământ, a Germaniei. Totodată, spaţiul de locuit ar urma să devină mai accesibil şi transportul în comun mai ieftin. Ca şi SPD, Verzii propun înlesniri fiscale pentru persoanele cu venituri mici şi mijlocii şi ridicarea venitului minim pe economie. Bineînţeles că energia şi clima sunt teme centrale ale programului electoral ecologist. În acest sens se doreşte creşterea sectorului energiei din surse regenerabile şi închiderea, cât de repede, a centralelor pe cărbuni.

"Toţi vor să guverneze. Noi vrem să schimbăm lucrurile" este motto-ul Stângii (Die Linke), care mai promite chiar în subtitlu că vor fi reduse preţurile şi că de pe urma bogăţiei vor profita toţi. Stânga germană se profilează ca formaţiune alternativă anticapitalistă şi socialistă. În ce priveşte politica de azil, partidul are programul cel mai liberal: "Toţi oamenii trebuie să dispună în ţara noastră de aceleaşi drepturi şi şanse, indiferent de paşaport şi origine". Jan van Aken şi Heidi Reichinnek promit o politică în favoarea celor săraci, solicită costuri mai reduse la curent şi încălzire, plafonarea chiriilor, salarii mai mari şi o mai mare impozitare a veniturilor celor bogaţi. Stânga se consideră un "Partid al păcii", condamnă războiul din Ucraina, care "încalcă dreptul internaţional".

"Totul poate fi schimbat" promit liberalii germani în chiar titlul programului lor electoral. FDP a fost de-a lungul istoriei Republicii Federale adesea formaţiunea care a întregit coaliţia de guvernământ, de care a depins până la urmă în ce parte se înclină balanţa. În toţi aceşti ani şi-a modificat dezideratele, păstrându-şi însă "sâmburele" liberal. Şi sub conducerea lui Christian Lindner, FDP promite creşterea bunăstării, prin reducerea poverilor fiscale şi a birocraţiei, sporirea responsabilităţii individuale, mai multe şanse la educaţie, drepturi civice sporite şi o economie mai puternică. Şi liberalii vor să combată "migraţia neregulată". Deocamdată nu e sigur dacă FDP va reuşi până la urmă să ajungă în viitorul legislativ. 

"Ţara noastră merită mai mult" este sloganul încă tinerei formaţiuni Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW), a cărei orientare nu e foarte clară. Pe de o parte propune o politică evident de stânga în domenii cum ar fi economia şi sănătatea, dar, pe de alta, solicită o legislaţie restrictivă în politica de azil. "Migraţia nu este calea combaterii sărăciei în lumea noastră", citim în programul partidului, şi, ca atare, aceasta trebuie "limitată". În context se mai vorbeşte de "valuri de refugiaţi", de o "imigraţie scăpată de sub control", căreia trebuie să i se pună capăt. Un prim punct este "pacea", programul fiind vizibil pro-rus şi anti-american. SUA sunt calificate drept "superputere în declin", iar legat de războiul pe care Rusia îl poartă în Ucraina se menţionează: "Nu vrem ca bani de la bugetul german să mai fie investiţi în prelungirea acestui război lipsit de sens".