Coronavirus

La începutul anului, nimeni în Statele Unite nu auzise de coronavirus. Aproape 11 luni mai târziu, subiectul domină dezbaterea politică la Washington.

”Va fi probabil cea mai mare problemă pentru alegerile din 2020”, a declarat pentru DW Laura Merrifield Wilson, profesoară de științe politice la Universitatea din Indianapolis.

În SUA, peste 220.000 de oameni au murit de la debutul pandemiei. În 20 octombrie, numărul cazurilor se ridica la peste 8,3 milioane. Șomajul în SUA este la cea mai mare cotă de după Marea Depresiune.

Președintele Donald Trump însuși a fost bolnav de COVID-19, însă acest lucru nu l-a împiedicat să organizeze ample mitinguri de campanie peste mai puțin de două săptămâni. Purtarea măștii, o măsură simplă, recomandată de experții în sănătate pentru încetinirea răspândirii virusului, s-a transformat într-o problemă politică acută. 

Răspunsul la întrebarea dacă actualul președinte a reușit sau nu să conducă bine țara prinsă în vârtejul pandemiei depinde de persoana căreia îi este adresată. 

”Acest scrutin a devenit în multe privințe un referendum pe tema ultimelor opt, nouă luni”, a declarat pentru DW Dr. Ashwin Vasan, medic și profesor asistent la Centrul Medical al Universității Columbia din New York. ”Este vorba despre măsura în care actuala administrație a avut sau nu răspuns adecvat, a creat sau nu un plan pentru coronavirus și dacă a pus sau nu în aplicare acel plan”. 

Conservatorii spun că, în absența acțiunilor hotărâte ale președintelui Donald Trump, situația ar fi fost mai gravă. Tabăra democrată numără miile de oameni ce poate nu ar fi trebuit să moară dacă administrația ar fi pledat pentru restricții mai stricte în toate regiunile mai devreme și ar fi ascultat experți în sănătate publică. Președintele american se apără, amintind că a fost criticat în debutul pandemiei, când a luat decizia anulării zborurilor către și din China. 

Sănătate

O altă problemă critică ține de domeniul sănătății. Mărturie stă ședința de confirmare a lui Amy Coney Barrett, alegerea lui Donald Trump pentru postul de judecător la Curtea Supremă, vacantat în urma morții judecătoarei Ruth Bader Ginsburg.

La scurt timp după alegeri, cea mai înaltă instanță a SUA va analiza oportunitatea abrogării Affordable Care Act (ACA, cunoscut și sub numele de ”Obamacare”), lucru pe care Trump a încercat să îl obțină de-a lungul întregului său mandat. Coney Barrett, care a făcut afirmații critice despre ACA în trecut, evită să exprime o poziție clară în favoarea, respectiv împotriva abrogării.

Percepția oamenilor asupra asigurării de sănătate pe care o dețin (sau nu) și dacă vor sau nu ca ”Obamacare” să continue – sunt lucruri ce vor juca un rol important în ziua alegerilor.

Inclusiv criza coronavirus a transformat asigurarea de sănătate într-o problemă esențială pentru alegători. ”Suntem în mijlocul unei pandemii, în care lipsa de acoperire a asistenței medicale a oamenilor duce la dificultăți în obținerea îngrijirii, dar și la cheltuieli medicale enorme și facturi odată ce pacienții se recuperează de COVID, ca să nu mai vorbim de toate efectele pe termen lung ale bolii, despre care aflăm încă multe lucruri”, a spus Vasan.

Economia

”Economia este un subiect cu mare greutate pentru alegătorii americani, mai ales dacă aceasta nu merge bine”, declară Wilson. Or, economia chiar nu se simte bine. Înainte de izbucnirea pandemiei, Trump a invocat recordul de trei ani cu o economie solidă și sănătoasă.

Însă după așa-numitul ”lockdown” din martie, întreprinderile mici au trebuit să se închidă în toată țara, iar la mijlocul lunii aprilie a acestui an, peste 23 de milioane de americani nu mai aveau loc de muncă. Aceasta reprezintă o rată a șomajului de 14,7 la sută, în creștere față de 3,5 la sută cu doar două luni mai devreme, potrivit Biroului de Statistică a Muncii.

Este o veste proastă pentru președintele Trump, care a subliniat continuu economia puternică a SUA în primii trei ani de mandat. Trump încearcă să-i convingă pe alegători că el este cel mai indicat om pentru redresarea economii după o criză neașteptată și care ar afecta economia sub orice președinție.

Pentru candidatul democratic Joe Biden situația este mai ușoară. Acesta îl învinovățește pe Trump pentru măsurile economice defectuoase în contextul pandemiei și promite că muncitorii și americanii din clasa de mijloc vor avea o viață mai bună dacă vor alege un alt președinte pentru următorii patru ani. 

Într-o situație precum cea actuală, ”este de obicei mai greu pentru titularul funcției, deoarece aceasta este persoana care a fost la putere, ce a avut frâiele politice, responsabilitatea”, a spus Wilson.

Tensiunile rasiale

Uciderea lui George Floyd de către poliție în Minneapolis în luna mai a dus la intensificarea protestelor mișcării Black Lives Matter (BLM) în toată țara. Tensiunile rasiale au făcut parte din istoria SUA încă de când primii sclavi au ajuns pe malul Noii Anglii, dar ”vara aceasta”, spune Wilson, a fost ”cu siguranță un moment istoric”. 

Americanii albi și negri protestează nu doar împotriva violenței poliției, ci împotriva a ceea ce ei percep ca fiind rasism sistemic în SUA și solicită o reformă a poliției pe scară largă, ba unii chiar desființarea acestei instituții. 

Criticii mișcării, majoritatea conservatori, s-au concentrat asupra violențelor care au izbucnit în unele orașe în timpul protestelor. La fel a procedat și președintele Donald Trump, care a numit ”Black Lives Matter” drept ”simbol al urii” și a promis că va restabili legea și ordinea pe străzi.

Acest lucru înfurie susținătorii BLM, dar mesajul are priză la electoratul lui Trump, spune Wilson. ”Mesajul său încearcă să mobilizeze proprii alegători, alegătorii din cadrul Partidului Republican și poate pe unii dintre acei independenți cu tendințe de dreapta”, afirmă profesorul de științe politice. 

Liberalii critică faptul că atitudinea lui Trump sporește tensiunile sociale, în loc ca președintele să contribuie la sudarea țării, la diminuarea clivajelor. 

Întreruperea de sarcină

”Aspectul ținând de avort este esențial în cursa prezidențială din 2020”, crede Wilson. Este subiectul care contează cel mai mult pentru o mare parte a bazei electorale a lui Trump: evanghelicii albi. În timp ce acest grup reprezintă doar aproximativ 15 la sută din populația SUA, reprezentanții lui merg la urne în număr mare și au constituit mai mult de un sfert din totalul alegătorilor în 2016, potrivit sondajelor. Totuși, mulți dintre acești creștini protestanți conservatori apără valori diametral opuse multiplelor căsătorii și divorțuri ale lui Donald Trump, de exemplu.

Într-o postare pe Instagram, grupul anti-avort ”Studenți pentru viață” scria: ”Îl urâți pe Trump? Noi urâm avortul și mai mult”. Trump este considerat alegerea anti-avort, acesta fiind primul președinte în exercițiu care a participat la ”Marșul pentru viață”. 

Pentru americanii aflați la polul electoral opus, acesta este un alt motiv pentru care Trump trebuie să plece. Avortul ”este, de asemenea, o problemă importantă pentru un grup de alegători liberali”, a spus Wilson. ”Există o puternică mișcare pro-alegere în rândul democraților”. Pentru democrați, un vot în favoarea lui Biden este și un vot pentru judecători liberali, cel mai probabil pro-alegere, la Curtea Supremă - pe care Biden i-ar putea numi în timpul mandatului său.