Ewa nu a pierdut până acum niciun scrutin polonez. Deși trăiește de 40 de ani în Germania și are și cetățenie germană, ea votează mereu și la alegerile poloneze. Inițial a venit în Republica Federală ca refugiat politic - dar continuă să aibă rude în țara de origine, unde s-a și implicat pentru democrație și stat de drept în perioada 2015-2023, când Polonia a fost condusă de partidul național-conservator PiS.

În Germania trăiesc aproximativ două milioane de persoane cu origini poloneze, peste 850.000 dintre ele nu au cetățenie germană. Deținătorii cetățeniei poloneze au voie să voteze la alegerile poloneze - dar doar aproximativ 80.000 dintre "polonezii germani" au votat la primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia.

Pentru a-și putea exercita dreptul de vot, cetățenii polonezi cu domiciliu în Germania trebuie să se înregistreze pe o listă la consulatele poloneze din Republica Federală. Este nevoie în acest sens de un document de identitate polonez valabil, pe care numeroși imigranți polonezi în Germania nu îl mai dețin. Drumurile lungi până la secțiile de vot sunt un alt impediment: există în total 54 de secții de vot în mari orașe germane ca Hamburg, Berlin, Köln, München sau Dortmund. Pentru mulți polonezi din Germania aceasta înseamnă călătorii de peste 200 de kilometri pentru a vota. Nu există posibilitatea votului prin corespondență.

"A vota este pentru mine o obligație pe care mi-o asum cu plăcere", subliniayă Ewa. De aceea, va vota și în această duminică, la fel cum o vor face alți 112.000 de polonezi germani, înscriși pe listele electorale până marți (27.05.2025). Cu 25% mai mulți ca la primul tur - mai mulți ca oricând până acum.

Nawrocki pe locul 3

Rezultatele primului tur au arătat clar că polonezii din Germania votează altfel decât conaționalii lor din patrie. În ambele părți a câștigat liberalul pro-european Rafal Trzaskowski - dar în Germania cu 40,6% din voturi, față de cele 31,6 procente obținute în Polonia. În timp ce, în Polonia, național-conservatorul Karol Nawrocki s-a clasat al doilea, în Germania locul doi a revenit extremistului de dreapta Slawomir Mentzen, cu 18,8%.

Nawrocki a obținut doar locul trei în Germania, cu 14,5% din voturi, în timp ce în Polonia a fost al doilea, cu 29,5%. Nu a surprins victoria lui Trzaskowski, el a câștigat și în urmă cu cinci ani în rândul polonezilor din Germania cu peste 70% în turul doi al prezidențialelor, în fața președintelui național-conservator în exercițiu Andrzej Duda. În Polonia însă, Duda s-a impus.

Surprinzător este locul al doilea pentru Mentzen, clasat abia al treilea în Polonia. Candidații de extremă dreapta au înregistrat un rezultat foarte bun. Pentru Mentzen și pentru antisemitul și anti-europeanul Grzegorz Braun au votat în Germania 28% dintre alegători, în Polonia doar 22 de procente.

Mentzen, de la partidul libertarian de extremă dreapta Konfederacja, se află în Parlamentul European în același grup parlamentar cu AfD. Braun tocmai și-a pierdut imunitatea ca eurodeputat după ce, în Parlamentul polonez, a stins lumânările de Hanuka cu un extinctor și a atacat o femeie care a vrut să-l oprească.

S-au săturat de sistemul cu două partide

"M-am decis pentru Braun", povestește Damian [nume modificat]. El vine din nordul Poloniei și lucrează de mult timp în construcții în Germania. Timpul liber la Berlin și-l petrece într-o discotecă poloneză. "Braun apreciază istoria Poloniei și susține caracterul național al Poloniei. Liberalilor nu le pasă de acestea", explică Damian. "Vor să se arate drept europeni, așa de mult încât ne pun la picioarele Bruxelles-ului", acuză Damian. Pentru a evita acest scenariu, el trebuie "neapărat" să meargă la vot. 

Nici Piotr nu-și poate imagina să nu-și exercite obligația civică. "Credinciosul catolic", după cum se autodescrie, are un loc de muncă bine plătit în Germania, unde trăiește de aproape 40 de ani. Copiii lui, născuți în Germania, votează doar la alegerile germane, Piotr în schimb atât la cele germane, cât și la cele poloneze. "Am votat cu Mentzen", ne spune el. "Este inteligent, se pricepe la economie și, mai ales, nu are nimic de-a face cu sistemul actual".

Acest "sistem" ar fi o preocupare centrală pentru mulți polonezi germani, crede politoloaga Agnieszka Lada-Konefal: "Alegătorii care îi sprijină pe Braun și Mentzen nu pot fi numiți pur și simplu anti-europeni sau antisemiți", explică directoarea adjunctă a Institutului Polonezilor Germani din Darmstadt. "Ei sunt înainte de toate 'anti-sistem', nu îl vor nici pe Trzaskowski, nici pe Nawrocki, pentru că ambii reprezintă sistemul celor două partide care conduce țara de decenii. Au emigrat pentru că s-au simțit dezavantajați în acest sistem - și nu vor să se întoarcă atât timp cât sistemul se menține. Vor pe cineva nou."

"AfD-ul nostru"

"Ei votează pur și simplu contra", spune Ewa despre alegătorii extremei drepte. "Trăiesc aici în Germania și văd cum lumea votează cu AfD. Și se gândesc poate: de ce să nu votăm și noi cu 'AfD-ul nostru'?" Ewa este de partea cealaltă. În ultimii ani a votat pentru Trzaskowski și pentru partidul premierului în exercițiu Donald Tusk, Platforma Civică (PO). La primul tur, a votat cu candidata Partidului Noua Stângă, pentru că aceasta se angajează pentru drepturile femeilor. A fost - după cum ne spune - "alegerea inimii mele".

Ewa știa că aleasa ei nu are șanse de victorie, dar a vrut ca votul ei să fie un semn pentru teme considerate importante de multe femei poloneze - un fel de semn și în direcția lui Trzaskowski. Ewa este convinsă că acesta se va impune duminică. Doar astfel va reuși actuala coaliție a lui Tusk să impună reformele blocate în prezent de președintele Duda. De aceea, Ewa crede că alegerea pentru turul doi este clară. Și nu doar pentru ea.

Fiecare vot poate fi decisiv

În fața bisericii poloneze de la Berliner Südstern ne întâlnim cu o altă Ewa, care tocmai merge la slujbă. "Toate prietenele mele poloneze sunt pe aceeaşi lungime de undă", râde ea. "Doar Rafal Trzaskowski, cine altcineva?" Religiozitatea nu este decisivă. "Majoritatea polonezilor din Germania sunt progresişti, deschişi la lume şi pro-europeni", crede şi politoloaga Lada-Konefal, "Trzaskowski este pentru toţi aceşti oameni candidatul care asigură că şi Polonia va merge tot în această direcţie".

În sondaje, cei doi candidaţi sunt la egalitate, deci orice vot poate fi decisiv. Pentru mulţi polonezi, inclusiv în Germania, la 1 iunie nu va fi vorba neapărat despre cine vor, ci despre cine nu vor: vor alege "răul mai mic".

Dana vede lucrurile la fel. S-a refugiat la Berlin când comunitatea LGBT din Polonia a devenit ţinta atacurilor guvernării PiS. "În primul tur am votat cu candidata stângii, pentru că doar acest partid ne ia în serios şi se implică pentru noi. Duminică votez cu Trzaskowski, pentru că este mai puţin rău decât Nawrocki." Dana îşi alege cu grijă cuvintele: "Pentru cei din comunitatea noastră, alegerile nu aduc oricum nimic bun", spune ea resemnată. Dar un preşedinte de la PiS ar fi mult mai rău pentru comunitatea ei, este convinsă Dana.

Şi Piotr, care l-ar fi vrut preşedinte pe extremistul de dreapta Mentzen, se va decide pentru "răul mai mic". "În niciun caz Trzaskowski! Îşi schimbă prea des punctele de vedere. Ba este catolic, ba sprijină mişcarea LGBT. Ba pozează cu steagul polonez, ba cu cel al UE sau chiar cu cel cu culorile curcubeului. Nu pot să înţeleg aceste lucruri", explică el. "Nawrocki primește votul meu."