1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Alegeri regionale în Germania marcate de populism

6 octombrie 2023

În două landuri germane au loc duminică alegeri regionale. În Bavaria, campania are un tonus populist, uneori cu gust de mici; în Hessa, mizele sunt migrația și sprijinul pentru Guvernul federal.

Alegeri locale în Bavaria
Duminică, bavarezii sunt chemaţi la urneImagine: Michaela Rehle/REUTERS

Când participă la evenimente electorale, Markus Söder nu apare direct pe scenă. Premierul conservator al landului Bavaria vine din spatele sălii, prin mulțime, ca un boxer care înaintează greu prin mulțime spre ring și strânge cât mai multe mâini pe drum. În preajma lui roiesc gărzi de corp, consilieri și un cameraman. Dar imaginea pe care o transmite este că se ridică din popor.

Apoi își rostește ceea ce nu e chiar un discurs, ci un fel de stand-up bine șlefuit, care durează 60 de minute. Nici măcar nu mai are nevoie să citească de pe vreo hârtie. Țintele sunt deja o rutină. Glumele special alese îi vizează pe activiștii pentru climă, pe ministrul federal al Sănătății, social-democratul Karl Lauterbach, și, desigur, pe Verzi, cu presupusa lor dorință de a interzice lucrurile dragi bavarezilor: cârnații, bomboanele, vânătoarea de lupi.

Micul transilvănean, agent electoral în Bavaria

Printre materialele de propagandă electorală pe care Söder le-a oferit alegătorilor în această campanie a strecurat și o carte, intitulată „#söderisst”, (Söder mănâncă). Un haștag de succes în rețelele sociale. Printre felurile mâncate de premier și postate online pe acest haștag există și o porție de mici cu muștar iute, cu mențiunea expresă că vin de la sașii transilvăneni migrați în Germania. Și de ce nu? Până la urmă, și această comunitate aduce voturi în Bavaria.

Markus Söder (CSU), premierul de land al BavarieiImagine: Peter Kneffel/dpa/picture alliance

Söder gurmand înseamnă Söder popular: Söder iubește mâncarea bavareză pentru că Söder este bavarez până în măduva oaselor, iar partidul său Uniunea Creștină Socială (CSU) este chiar Bavaria. „CSU puternică înseamnă Bavaria puternică”, îi place să spună, și să sublinieze că „nu este nimic pe care Berlinul să iubească mai mult decât o Bavarie slabă!”.

Vocile populismului

Dacă în sondaje n-are concurență, Söder s-a trezit depășit în jocul populismelor de partenerul său de coaliție: vicepremierul Hubert Aiwanger, ministru al Economiei și șef al formațiunii Freie Wähler (Alegătorii liberi), un partid relativ nou care se mândrește cu un contact nemijlocit cu baza electoratului.

Cele două formațiuni funcționează de patru ani în format de coaliție guvernamentală. Totul pare să funcționeze: ambele partide sunt de centru-dreapta, conservatoare social și liberale economic. Dar, față de 2018, când Söder l-a cooptat la guvernarea Bavariei pe Aiwanger în detrimentul Verzilor, încrederea populației pentru Alegătorii liberi a crescut simțitor. Iar relația dintre cele două grupări politice a devenit mai tensionată.

Aiwanger a trecut cu bine peste un scandal legat de presupusele sale simpatii de extremă dreapta din tinerețe. Iar retorica sa despre „recuperarea democrației”, dusă uneori până la un limbaj de „discurs de cort de bere”, cum îi chiar place să spună, nu a făcut decât să îi umfle cifrele în sondaje.

„Cultura cortului de bere are acest dar de a mai exagera, dar îi încurajează pe oameni să râdă, inclusiv cu obrăznicii despre adversarii politici”, a explicat Aiwanger pentru DW. „Acest discurs de cort de bere este o tradiție bavareză pe care mulți străini nu o înțeleg. Un german din nord care ține un discurs într-un cort bavarez de bere eșuează lamentabil după trei minute. Nordul Germaniei este doar un pic mai rezervat decât Bavaria. Am fost odată în Parlamentul landului Brandenburg și am crezut că sunt la o predică într-o biserica protestantă”.

Partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD)Imagine: Revierfoto/dpa/picture alliance

Cât despre ce efecte poate avea acest limbaj asupra dezbaterilor politice din Germania, Aiwanger are o părere clară despre sine însuși: „Nu mă consider populist. Un populist este cineva care vorbește împotriva convingerilor sale și folosește neadevăruri doar pentru a declanșa furtuni”.

O majoritate sigură cu viitor imprevizibil

Dar, spun observatorii politici, exact asta face Aiwanger. Și îl ajută, de vreme ce recentele sondaje îi dau 16 procente susținere (față de cele 11,6 obținute în 2018). Partidul său este al doilea în opțiunile bavarezilor, după CSU (36,5%). Împreună pot liniștit să guverneze mai departe.

Partidele de centru-stânga au rezultate tradițional slabe în Bavaria. Verzii se învârt în jurul a 15% iar social-democrații cancelarului Scholz se apropie de zece procente, la fel ca în urmă cu patru ani. În ce-i privește pe liberali, FDP, parte din coaliția Guvernului federal de la Berlin, există riscul să nu mai treacă pragul electoral în Bavaria, unul dintre cele mai bogate landuri germane.

Pentru Söder, orice punct sub 35% ar fi un dezastru total. Și se teme că ar putea să piardă și mai mulți alegători din zona dreptei radicale în favoarea Alegătorilor liberi. Chiar dacă premierul Söder a anunțat că intenționează să continue coaliția, Aiwanger ar putea forța nota, cerând mai mult de trei portofolii din cele 15 ale Guvernului de land de la München. Singura veste bună este că aliatul populist al CSU a atras de partea sa potențialii votanți bavarezi ai extremei radicale, Alternativa pentru Germania.

Motoare turate în jurul aeroportului din Frankfurt

În Hessa, ministrul ecologist al Economiei Tarek Al-Wazir este cel mai popular politician, chiar dacă Verzii pierd puncte în sondaje. Partidul său face parte din 2014 dintr-o coaliție cu Uniunea Creștin Democrată (CDU), de centru-dreapta. Cu câteva zile înainte de alegerile din 8 octombrie, Al-Wazir (52 de ani) le-a amintit alegătorilor din Frankfurt că Hessa a cunoscut în acest interval o creștere economică care plasează landul în primele trei dintre cele 16 ale Germaniei federale, din perspectiva producției economice (după Hamburg și Bavaria).

Regiunea metropolitană Frankfurt este motorul economic al landului. În preajma celui mai mare aeroport din Germania lucrează aproximativ 81.000 de oameni din 90 de națiuni. De altfel, aproximativ 17% din populația de 6,3 milioane a landului are un pașaport străin; în Frankfurt sunt până la 29% din totalul rezidenților. Chiar dacă este o forță economică și bancară, Frankfurt nu este capitala landului. Dar Wiesbaden, unde se află instituțiile regionale, face parte din zona metropolitană Frankfurt.

Tarek Al-Wazir s-a născut lângă Frankfurt, într-o familie germano-yemenită. A trăit rasism și discriminare la începutul carierei sale politice, inclusiv din partea parlamentarilor CDU. Dar relația lui cu CDU, cu care partidul său este în coaliție în Hessa, este acum bună.

Coaliția de la Berlin, frână în Hessa

Dar nu popularitatea lui Al-Wazir va influența alegătorii din Hessa ci dezamăgirea națională (de peste 50%) față de coaliția tripartită social-democrat-ecologist-liberală a cancelarului federal Olaf Scholz, de la Berlin. Au contat poticnelile continue în multe chestiuni importante - protecția climei, finanțe sau politica de azil.

Potrivit unui sondaj realizat de infratest-dimap, CDU se poate aștepta la un sprijin de peste 30% la alegerile de duminică. Verzii, care urcaseră bine în sprijinul electoral, au scăzut la 17%.

SPD este cotat cu 16%, iar aceasta nu este o veste prea bună pentru principalul candidat al partidului, ministrul federal de Interne Nancy Faeser. Chiar și în propriul partid se întreabă mulți, acum, dacă nu cumva candidatura lui Faeser a fost o greșeală. Fie și doar pentru că nu putea să se concentreze pe campanie în timp ce avea de dus o luptă pentru reducrea numărului de imigranți care intră în Germania. În opinia CDU, Faeser și-a neglijat munca de la Berlin și s-a transformat într-un risc de securitate atât pentru Germania, cât și pentru land.

Premierul landului federal Hessa, Boris Rhein (CDU)Imagine: Thorsten Wagner/IMAGO

„Hessa are o problemă cu extremismul de dreapta”, a replicat ministrul de Interne, atacându-l direct pe premierul de land Boris Rhein (CDU). De fapt, serviciul regional de informații  (Oficiul pentru Protecția Constituției) a raportat o creștere a violențelor comise de militanți ai dreptei extreme, inclusiv crime, cum a fost cazul atacului terorist din orașul Hanau, în care opt bărbați și o femeie au fost uciși, în 2020. O comisie de investigație a Parlamentului de land analizează posibile eșecuri ale poliției dar CDU și Verzii au amânat publicarea raportului pentru după alegeri.

Campania lui Boris Rhein s-a concentrat pe problemele naționale: controale mai stricte la frontieră și proceduri mai simple de repatriere a solicitanților de azil respinși. Dacă va continua sau nu coaliția nu vrea să spună: „Am lucrat bine cu Verzii dar cu siguranță am și contacte bune cu social-democrații din Hessa”. Singurul partid cu care a exclus categoric orice cooperare este partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), care are sprijin de 15% în land.

Sabine Kinkartz Sabine Kinkartz, reporter DW la Berlin, scrie despre politică și economie.
Ben Knight Ben Knight scrie despre politică și societate în Germania.
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.