"De această dată ne decidem nu doar pentru un partid, ci alegem între regim şi viaţă", spune Zoran Zaev, şeful celui mai mare partid de Opoziţie din statul balcanic, SDSM (Liga Social-democrată a Macedoniei). "De acea este atât de mare răspunderea". Cuvintele contra-candidatului său politic, Nikola Gruevski, şeful conservatorilor de la guvernare VMRO-DPMNE (Organizaţia Revoluţionară Internă Macedoneană - Partidul Democrar pentru Unitate Naţională Macedoneană) sunt la fel de dramatice: "Pe 11 decembrie se va decide viitorul Macedoniei. Se va decide în favoarea unei Macedonii, care nu acceptă şantaje şi nici amestec străin".

Proteste masive

Pentru ambii, alegerile sunt extrem de importante. Zoran Zaev a dat publicităţii, la începutul anul 2015, mai multe interceptări, care au confirmat ceea ce mulţi cetăţeni bănuiau deja: corupţie, abuz de putere şi controlul guvernului asupra instituţiilor şi a presei. Macedonia cădea într-o serioasă criză politică internă, urmată de proteste masive. Pentru a depăşi criza s-a apelat la ajutorul procuraturii speciale, SJO. Marile partide au decis astfel, iar SJO urma să ancheteze interceptările, sprijinită fiind de UE şi SUA. 

"Partidul de guvernământ de până acum, VMRO-DPMNE, are interesul să rămână la putere, dat fiind că trebuie cercetate acuzaţiile aduse partidului şi că există un mare risc de a se ajunge probabil la condamnări", spune Florian Bieber, şeful Centrului pentru Studii Sud-Est Europene, de la Universitatea Karl Franzen din Graz, într-o discuţie cu DW. Algerile sunt extrem de importante şi pentru opoziţie: "Dacă pierde, atunci este foarte posibil ca opoziţia să cadă şi mai mult în dizgraţie".

Campanie electorală cu turbulenţe

Tocmai de aceea, campania din Macedonia seamănă mai degrabă cu o campanie pe câmpul de luptă. Din opoziţie, Zaev îl numeşte pe contracandidatul său Gruevski "criminal, bandit şi mafiot", care "controlează instuţiile statului şi a dat o lovitură de stat prin interceptarea convorbirilor a mii de cetăţeni."

Social-democraţii din opoziţie promit ca, în cazul unei victorii, să înfiinţeze departamente separate în cadrul tribunalelor, care să se ocupe de anchetele procuraturii speciale SJO. Gruevski, în schimb, care este direct vizat de anchetă, repetă mereu că prelungirea mandatului SJO ar însemna practic adâncirea crizei din Macedonia. 

În cazul în care conservatorii lui Gruevski ar câştiga, atunci ar fi "greu de crezut că acest partid i-ar lăsa pe procurorii SJO să lucreze", crede expertul pe probleme balcanice Bieber. "Evident că ar exista presiuni din afară, pentru ca alţi politicieni din rândurile VMRO să iasă în primele rânduri. Dar posibilitatea de a face presiuni din afară este foarte, foarte redusă."

Nereguli în campania electorală

Peste 1,7 milioane de macedoneni sunt chemaţi la urne. Nu toţi sunt însă convinşi că listele de alegători vor fi în ordine şi că au fost şterse persoanele decedate, care se regăseau ani buni în documentele electorale.

Înainte de începerea campaniei electorale, UE a anunţat că aşteaptă alegeri credibile, care să faciliteze şansele unui nou început pentru ţară. Politologul Sefer Tahiri crede că "nu va exista un câştigător absolut" şi că din 12 decembrie, Macedonia ar putea avea o coaliţie formată din două partide macedonene şi două albaneze.

Cu toate că cei mai mulţi macedoneni nu cred în promisiuni electorale, ei speră totuşi că viitorul va fi mai bun, dincolo de politică. Macedonenii sunt pur şi simplu "oameni înfometaţi, înfometaţi de un viitor mai bun", după cum defineşte situaţia un utilizator de twitter.

Autor: Elizabeta Milosevska / Alina Kühnel