A fost un weekend agitat și plin de surprize pentru cetățenii Republicii Moldova, indiferent de convingeri sau afinități. Dar nu a fost deloc simplu nici pentru jurnaliștii vest-europeni obligați, de ceva vreme, să înțeleagă un subiect despre care până de curând nu știau nimic, poate nici măcar că există.  

Alegerile viitorului președinte de la Chișinău și consultarea populară legată de asumarea angajamentului de aderare la Uniunea Europeană au adus mulți politicieni occidentali în Republica Moldova, în ultima vreme, ceea ce, desigur, a făcut să se scrie mult mai mult despre țara dintre România și Ucraina. Iar evoluția scorului înregistrat în cele două scrutine simultane de ieri a adâncit cumva nedumeririle.  

Final la fotografie

În cursul nopții, după numărarea preponderent a voturilor din rural, agențiile de presă dădeau ca sigură victoria taberei care se opune introducerii în legea fundamentală a obiectivului de integrare europeană. Dimineața, mai cu seamă după ce s-au contabilizat și secțiile electorale din capitală și din afara țării, a adus însă o răsturnare de procente, cu final la fotografie. ”Jumătate din cetățenii cu drept de vot s-au pronunțat la referendum pentru cursul european. Numărarea voturilor exprimate de moldovenii care locuiesc în străinătate este încă în așteptare. Experții anticipează o majoritate de voturi pro-europene din partea acestui grup de alegători”, nota, la prima oră a dimineții, Tagesschau, jurnalul de știri al televiziunii publice germane ARD.  

Acuzațiile de manipulare ale președintei Maia Sandu nu au trecut neobservate. Au fost evocate ”milioanele de euro” despre care șefa statului a afirmat că au fost puse la bătaie de „grupuri criminale care lucrează cu forțele străine” pentru a crea „incertitudine și instabilitate” cu minciuni și propagandă. Sandu a vorbit de 300.000 de voturi cumpărate pentru un ”nu” la referendum, mai scrie Tagesschau.  

Rusia și oligarhul fugar Ilan Șor, fidel Kemlinului și acuzat de fraudă de justiția de la Chișinău, sunt, adaugă site-ul de web al postului TV german citat, cele mai mari amenințări pentru Republica Moldova. Moscova, pe de altă parte, acuză Uniunea Europeană că ar fi cumpărat opțiunea europeană a multora dintre cetățenii moldoveni, prin cele 1,8 miliarde de euro pe care Ursula von der Leyen i-a anunțat săptămâna trecută ca ajutor pentru creșterea economică, pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii.  

La Chișinău, pe urmele agenților FSB  

O analiză publicată de ziarul berlinez Tagesspiegel constată că guvernul de la Chișinău face multe și cu succes pentru reformele necesare aderării la UE însă ”țara rămâne foarte divizată și vulnerabilă la dezinformarea și atacurile rusești”, mai cu seamă în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor. Peisajul în care au avut și vor avea loc alegerile din Moldova este analizat într-o notă prudentă de cel mai citit ziar din capitala Germaniei: ”Statutul de candidat a venit prea devreme pentru Moldova, țara mai are nevoie de multe alte reforme pentru a construi o administrație funcțională și pentru a pune bazele aderării. Guvernul face greșeli, inclusiv în ceea ce privește izolarea Găgăuziei, jucată pe degete de Rusia. Societatea este receptivă la narațiunile rusești despre războiul împotriva Ucrainei, suveranitate și probleme socio-economice”.  

Cotidianul oamenilor germani de afaceri Handelsblatt a mers în Moldova pe urmele agenților serviciului secret rusesc FSB. Acțiunile întreprinse pentru a păstra Moldova și Georgia în sfera de influență a Rusiei sunt, consideră ziarul, un exercițiu pentru ce-și dorește Kremlinul să reușească mai apoi în Germania: ”Se pare că Moscova recrutează ajutoare în Georgia și Moldova pentru a stârni sentimente antioccidentale. Există indicii puternice că intermediarii ruși și-au creat propriul sistem care abuzează de datele consumatorilor. Experții avertizează că și Germania este amenințată cu ceva similar”.  

Analiștii angajați de Handelsblatt au observat la Chișinău, în zilele de miting ale partidelor pro-Kremlin din Republica Moldova, o inflație de funcționari ai aparatului guvernamental rusesc, de ofițeri FSB și de angajați Pravfond, o agenție de stat care oferă consultanță rușilor din afara Federației, despre care The Guardian a scris recent că este de fapt o divizie a aceluiași FSB. La fel se întâmplă și la Tbilisi. În ambele capitale, toate drumurile acestor indivizi au trecut frecvent prin incinta ambasadelor Rusiei.  

Șor și rețeaua Merișor  

Printre cei mai importanți agenți ai Moscovei este - constată și Handelsblatt - Ilan Șor. De la Moscova, de unde stă ascuns, oligrahul a deschis prin intermediari lanțul de magazine Merișor, care promite moldovenilor săraci alimente ieftine. De fapt, scopul este de a colecta datele personale ale cetățenilor vulnerabili, care, apoi, sunt folositepentru a-i mobiliza, în schimbul unui pumn de bănuți, la orice acțiuni antioccidentale. Totul a culminat cu rețeaua prin care 130.000 de cetățeni au primit promisiunea echivalentului a până 100 de euro în schimbul unui vot pe placul Moscovei, la alegerile de duminică, 20 octombrie.  

Spre deosebire Ilan Șor, mulți dintre soldații propagandei ruse se strecoară până la țintă mult mai puțin vizibil. Uneori o fac traversând nestingheriți Ucraina. Handelsblatt a primit o explicație de la oficialitățile din Kiev: în primele zile ale agresiunii, rușii au intrat și în posesia sistemelor de eliberare a pașapoartelor ucrainene din teritoriile ocupate. Astfel că ofițerii FSB sau GRU călătoresc în siguranță și anonimat deplin terestru - de la Moscova, prin zonele ocupate ale Ucrainei, până în Transnistria iar de acolo la Chișinău. Concluzia experților în securitate de la Berlin, preluată de Handelsblatt: ce le reușește rușilor în Republica Moldova este transferat, mai apoi, ca mod de operare și în Germania.  

Narațiunile rusești pe strada Lenin din Găgăuzia  

Despre efectul propagandei rusești scrie Neue Zürcher Zeitung într-un reportaj-analiză care începe pe strada Lenin, singura asfaltată din Chirsova, un sat din apropiere de capitala autonomiei găgăuze, Comrat: ”Dacă ajungem în UE, ne iau casele pentru a construi nenorocitele lor de baze militare”.   

Asemenea mesaje circulă, de altfel, des prin media rusă, singura pe care oamenii din Găgăuzia o urmăresc, și în rețelele sociale invadate de propaganda Moscovei pe care le frecventează. Unele dintre postări sfidează absurdul în avertismentele proferate privind pericolele apropierii de Occident, notează cotidianul elvețian - și mai dă un exemplu: problema demografică a țării și emigrația se datorează bărbaților care nu mai au timp să își întemeieze familii, deoarece sunt chemați la armată pentru a face față agresivității Vestului.  

”Altele sunt mai subtile”, adaugă NZZ, dar duc mereu spre aceleași rezultate: UE este asimilată NATO, Vestul este putred și atentează la valorile familiei tradiționale, se pregătește românizarea forțată, în Belarus sunt prețuri stabile de pe vremea sovietică, în UE viața va fi și mai scumpă decât este acum în Moldova. Cât despre perspectiva reală de aderare la Uniunea Europeană, tabăra Maiei Sandu va trebui să învețe cum se face managementul așteptărilor, pentru că procesul va fi unul cu siguranță lung, încheie ziarul de limbă germană care apare la Zürich.  

Va fi greu pentru Maia Sandu în turul doi  

Ediția germană a publicației Epoch Times amintește despre principalul motiv de nemulțumire al multora dintre moldoveni față de Maia Sandu: ”Pentru că a impus interzicerea gazului rusesc, prețurile la energie au crescut, ceea ce a înfuriat mulți consumatori”. Este citată Florent Parmentier, politolog la universitatea pariziană Sciences Po, care constată că rezultatul referendumului este o ”surpriză” care ”slăbește imaginea pro-europeană a populației și conducerea Maiei Sandu”.   

”Rezultatul nu va avea niciun impact asupra negocierilor de aderare cu UE”, însă un da clar ar fi fost ”un semnal clar pozitiv pentru Bruxelles”. Parmentier nu vede nici rezultatele alegerilor prezidențiale ca fiind ”de bun augur pentru turul doi” pentru Sandu, când ”mulți alegători care l-au susținut duminică pe unul dintre ceilalți nouă candidați l-ar putea vota mai degrabă pe Stoianoglo”.  

Politico.eu titrează: ”Moldova votează cu un mic avans da pentru aderarea la UE” și adaugă cuvintele eurodeputatului Siegfried Mureșan, care vede referendumul ca pe o ”înfrângere a Rusiei”. BBC relatează despre cum s-a angajat luna trecută Ilan Șor să plătească ”pentru a convinge cât mai mulți oameni să voteze împotrivă sau să se abțină la referendumul UE”. Britanicii preiau declarațiile din această dimineață ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care îi cere Maiei Sandu ”să prezinte dovezi” pentru acuzațiile de ”ingerință străină în vot”. BBC observă și surpriza exprimată de Peskov față de ”creșterea proporției de voturi pentru Sandu”, care ar fi fost o ”anomalie (...) greu de explicat”.  

Rusia neagă că ar fi intervenit să cumpere votanții pentru a păstra Moldova în propria ogradă, notează CNBC, care observă că rezultatele ambelor consultări populare au fost ”mai strânse decât era așteptat”. Peskov este și aici citat, dând asigurări propriei agenții de știri a statului rus, Tass, că ”Nu ne amestecăm în afacerile interne ale altor țări”. Referendumul, punctează canalul americani de știri din lumea businessului, ”este punctul culminant al unor ani de diviziune și incertitudine la alierea destinului Moldovei - cu vecinii săi occidentali sau cu Moscova”. 

Tot dincolo de Ocean, CNN caracterizează mesajul transmis azi noapte de Maia Sandu drept o ”afirmație neobișnuit de puternică” și amintește despre mașinațiunile explicite ale lui Ilan Șor. "Cu astfel de alegeri, în care se pot cumpăra zeci de puncte procentuale, ne va fi foarte greu să mergem înainte. Dar trebuie să învățăm lecții și să învățăm să luptăm cu acest fenomen", a comentat analistul politic de la Chișinău Valeriu Pașa, preluat de Vocea Americii.