Când Kamala Harris a acceptat propunerea de a face tandem cu Joe Biden în cursa pentru Casa Albă, în august 2020, și l-a luat de mână, pe scena convenției Partidului Democrat, cei doi păreau să aibă un viitor strălucit în față.

Biden candida pentru a-l înlătura pe Donald Trump de la putere și pentru a readuce normalitate în Statele Unite. L-au ajutat deceniile de experiență politică, dar și asocierea cu un lider carismatic și energic, reprezentând o nouă eră - Kamala Harris.

Persoană de culoare și copil al unor părinți migranți, Harris a luptat pentru a deveni procuror-general și ministru de Justiție al statului american California, apoi a intrat în politică. În cei patru ani în care a fost vicepreședinta lui Joe Biden, anvergura ei a cam pălit.

O poveste americană

Kamala Harris s-a născut în 1964 într-o familie de imigranți cu studii superioare din California. Mama ei a fost Shyamala Gopalan, cercetătoare pentru cancerul de sân, venită din India, iar tatăl jamaican, Donald J. Harris, era economist.

Ambii părinți au fost activi în mișcarea pentru drepturile civile din anii 1960. În autobiografia sa, The Truths We Hold. An American Journey, Kamala Harris descrie cât de mult i-a influențat aceasta cariera. Își amintește că mama ei le-a spus, ei și surorii sale Maya, "Nu stați și vă plângeți de condiții. Faceți ceva!"

Părinții s-au despărțit când Kamala avea șapte ani. Cinci ani mai târziu, mama ei a primit o misiune de cercetare în Canada și s-au mutat la Montreal, unde Kamala a urmat liceul, înainte de a reveni în SUA pentru a studia științe politice și economice la Washington și dreptul în California.

Harris a fost admisă în barou în 1990 și a început să lucreze ca procuror districtual. În 2011 a devenit procuror-general al Californiei - prima persoană de sex feminin, de culoare și cu rădăcini sud-asiatice care a ocupat această funcție.

Procuror-șef al Californiei

Cariera de procuror a Kamalei Harris a fost marcată de contradicții. Îi plăcea să apară drept ”Top Cop”, polițistul suprem al Californiei, dar i-a înfuriat pe ofițeri pentru că a refuzat vehement să solicite pedeapsa cu moartea, chiar și pentru uciderea unor ofițeri de poliție. Pe de altă parte, a fost criticată pentru că nu a luat măsuri decisive împotriva corupției în instituțiile statului de drept.

A promovat un sistem de amenzi grele și potențiale de încarcerare pentru părinții ai căror copii lipsesc prea des de la școală - o măsură care a afectat în mod disproporționat persoanele de culoare. A râs de încercarea de a legaliza marijuana în 2014, deși cinci ani mai târziu, când și-a depus candidatura pentru nominalizarea democrată la președinția SUA, a afirmat că a fost întru totul în favoarea avestei măsuri.

În 2015 a intrat în cursa pentru Senatul Statelor Unite și s-a ocupat de organizarea sprijinului politic pentru Joe Biden, care, pe atunci, era în tandem cu președintele Barack Obama. În 2017 a devenit a doua femeie de culoare aleasă în Senatul SUA, iar doi ani mai târziu și-a propus nominalizarea prezidențială democrată, în competiția cu Biden. Și-a atacat dur adversarul în campania electorală internă a partidului. Într-una dintre dezbateri l-a acuzat că lucrează cu senatori care s-au opus desegregării în anii 1970 și 1980. În replică, Biden a răspuns că i-a ”denaturat” poziția și că el se vede mai mult ca un ”apărător public” decât un procuror.

Anii ei în care a fost procuror au bântuit-o pe Harris în timpul campaniei prezidențiale: a circulat o memă ”Kamala este un polițist”, care o înfățișa într-o uniformă de poliție și arestând minori de culoare. În cele din urmă, senatoarea s-a retras din cursa pentru nominalizarea democrată și l-a susținut pe Biden, care apoi a făcut-o candidat la vicepreședinție.

Politica de migrație: încredere și eșec

Biden și Harris au luptat împreună într-o campanie electorală dură și acerbă și, în cele din urmă, i-au învins pe președintele american de atunci Donald Trump și pe adjunctul acestuia, Mike Pence. Au depus jurământul de învestire în funcție pe 20 ianuarie 2021 - la două săptămâni după ce o mulțime violentă a pătruns în Capitoliu și a cerut ca rezultatele alegerilor să nu fie recunoscute.

Harris făcea din nou istorie: a fost prima femeie, prima femeie de culoare și prima femeie cu origini din India care a ocupat funcția de vicepreședinte. Poziția de vicepreședinte înseamnă preluarea administrării afacerilor guvernamentale, în cazul în care președintele moare sau nu-și mai poate îndeplini atribuțiile. Dar în cei patru ani petrecuți alături de șeful Casei Albe nu a reușit să se ridice la nivelul poziției.

În 2021, Biden i-a încredințat sarcina de a combate cauzele migrației. ”Nu mă pot gândi la cineva mai calificat să facă asta”, a spus Biden despre Harris. ”Când vorbește, vorbește și pentru mine.” Darul a fost, însă, unul otrăvit.

În ciuda eforturilor lui Harris și a întâlnirilor cu liderii din America Latină, numărul trecerilor ilegale a frontierei a crescut. Anul trecut a atins un nou record. Republicanii au numit-o imediat ”țarina frontierelor” și au criticat-o aspru pentru că nu a redus numărul de migranți care intră în țară.

Dreptul la avort

Între timp, Harris a găsit un nou câmp de luptă în care să-și combată oponenții politici. Când Curtea Supremă a SUA a pronunțat decizia prin care făcea efectiv imposibil avortul în mare parte din Statele Unite, Harris a devenit o voce puternică pentru dreptul la întreruperea sarcinii.

La începutul acestui an și-a lansat turneul ”Fight for Reproductive Freedoms”, călătorind prin întreaga țară pentru a promova libertatea de opțiune în chestiunile ce țin de reproducere. ”Extremiștii din toată țara continuă să atace libertățile noastre câștigate cu greu”, declara vicepreședinta. Trump, în schimb, a susținut decizia Curții Supreme și și-a revendicat meritul pentru această măsură.

Cu câteva zile înainte de dezbaterea televizată dintre Trump și Biden, de la sfârșitul lunii iunie 2024, Harris a avertizat că, în cazul unei victorii a lui Trump, ”totul ar fi în joc” pentru drepturile reproductive.

Viitorul Partidului Democrat

Prestația slabă a lui Biden în dezbaterea televizată a adus în discuție numele Kamalei Harris ca posibil înlocuitor în cursa prezidențială. Harris a fost însă printre primii și cei mai vocali susținători ai șefului Casei Albe.

În 2020, la scurt timp după ce Biden i-a propus să facă tandem pentru Casa Albă, Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Președinției americane, a comentat că alegerea vine din convingerea că ea este „viitorul partidului”.

Când, în sfârșit, și-a anunțat retragerea din campania de realegere, după săptămâni de dezbateri despre starea sa fizică și mentală, Biden a recomandat-o pe Kamala Harris candidată a democraților la Președinție.

Val de donații

Donatorii partidului s-au mobilizat în orele trecute de la anunțul lui Biden și au contribuit masiv pentru a asigura financiar ”endorsement”-ul de care Harris are nevoie pentru a se impune în fața adversarului republican. Conturile partidului spun că retragerea lui Biden ar fi fost o idee foarte bună, mai ales că o serie de contributori cu greutate au ezitat în a mai sponsoriza partidul dacă Biden nu abandonează cursa.

Conform calculelor publicate de New York Times, 50 de milioane de dolari au intrat duminică prin Actblue, portalul de donații al democraților. Până atunci, media fusese de 200.000 de dolari pe oră - pentru a ajunge, după anunț, la 11,5 milioane de dolari pe oră.

În așteptarea susținerilor grele

Voci influente din partid, inclusiv fostul președinte Bill Clinton și soția acestuia Hillary Clinton, s-au pronunțat rapid în favoarea ei, la fel și guvernatori din California, Carolina de Nord sau Pennsylvania (unul dintre așa-numitele swing states, în care orice rezultat este posibil în ziua alegerilor). De altfel, Josh Shapiro, guvernatorul de Pennsylvania, este una dintre opțiunile de vicepreședinte în cazul nominalizării lui Harris.

Mai sunt însă destui democrați cu greutate care nu s-au pronunțat încă. Barack Obama, fostul președinte american, a comentat deja retragerea lui Biden, dar nu a spus nimic despre viitorul candidat. Nici Nancy Pelosi, fosta șefă democrată a Camerei Reprezentanților, nu a făcut nicio referire la persoana Kamalei Harris. Echipa de campanie a liberalilor încearcă să obțină, însă, acum susținerea celorlalți competitori la nominalizarea democrată.

Cum se alege candidatul

Nominalizarea candidatului o fac cei peste 4600 de delegați chemați la convenția de partid, programată pentru 19-21 august la Chicago. Vor fi prezenți acolo oficiali de partid, parlamentari, activiști locali și voluntari. Discuțiile legate de competitivitatea lui Biden au pus pe tapet o posibilă nominalizare virtuală anticipată.

Biden a câștigat voturile a peste 3800 dintre delegați în alegerile primare democrate. Convenția partidului nu este însă obligată să le urmeze recomandarea, la fel, nici pe cea a lui Biden de a o nominaliza pe Harris. Democrații care au ezitat până acum să o susțină par a refuza să gireze imaginea unei ”încoronări” și afirmă că-și doresc o nominalizare în urma unei competiții interne, scrie New York Times. ”Vom naviga în apele necunoscute, în zilele următoare. Dar am încredere extraordinară că liderii partidului nostru vor fi capabili să creeze un proces din care să ne alegem cu un candidat remarcabil”, a apreciat Barack Obama.

Reacții din tabăra Trump

După ce inițial a transmis că Harris e o pradă electorală mai lejeră decât Biden, Donald Trump nu mai pare foarte mulțumit de retragerea adversarului consacrat. Pe Truth Social, rețeaua pe care a cofondat-o, politicianul conservator a scris că echipa sa de campanie a investit mulți bani în înfrângerea lui Biden și acum trebuie să ”o ia de la capăt”. 

În postare, Trump pune întrebarea retorică dacă partidul său ar trebui să fie compensat pentru ”fraudă, pe motiv că toți cei din jurul lui Joe, inclusiv medicii săi și mass-media de știri false, știau că este incapabil să candideze la funcția de președinte sau să fie președinte”. Pe de altă parte, echipa lui Trump încearcă să reaprindă subiectul furtului alegerilor: în anumite cercuri conservatoare se vehiculează ideea că democrații îi ”fură” nominalizarea lui Biden cum i-ar fi furat lui Trump victoria după ultimele alegeri.

”Dacă Joe Biden nu este apt să candideze la Președinție, nu este apt nici pentru a servi ca președinte. Trebuie să părăsească imediat funcția”, a comentat șeful republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, pe rețeaua X, solicitând demisia liderului de la Casa Albă.