Includerea României în zona euro, politici pentru tineri și pentru educație, politici economice care să îmbunătățească traiul de zi cu zi dar și pentru mediu și educație, simplificarea limbajului instituțiilor, dialogul real cu cetățenii și integrarea mai bună a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, sunt câteva dintre prioritățile pe care viitori eurodeputați ar trebui să le aibă, în opinia tinerilor care au răspuns întrebărilor unui barometru realizat de Centrul de Expertiză Europeană Europlus.

Chiar dacă peste 80% din subiecții chestionați au o părere bună sau foarte bună despre Uniunea Europeană (în primul rând datorită menținerii păcii, mobilității Erasmus, libertății de mișcare și a fondurilor cu care UE susține dezvoltarea României), doar 45,5% dintre ei intenționează să voteze duminică la alegerile pentru parlamentul comunitar, față de peste trei sferturi câți vor să își exercite votul în scrutinul local. Unul din cinci spune, chiar, că nu va vota niciodată în scrutinul european. Pe de altă parte, transmit realizatorii barometrului, unele teme vehiculate de populiști și extremiști au prins la tineri. Invitați să enumere aspecte negative ale UE, aceștia au evocat așa-zisa pierdere a suveranității, defavorizarea statelor din est în fața anumitor țări vestice dar și comunicarea deficitară și rigidă a instituțiilor europene, lipsa de transparență și birocrația excesivă.

Încredere în instituțiile UE câtă neîncredere în cele din România

Două treimi dintre subiecți au încredere în instituțiile UE, un procent similar este optimist în privința unui viitor comun în Europa, aproape 18% sunt chiar foarte optimiști. Această stare se datorează, probabil, și concluziei unanim pozitive despre evoluția României de la intrarea în Uniune, chiar dacă cel puțin jumătate sunt de acord că mai sunt multe lucruri de pus la punct. În schimb, în ce privește instituțiile statului român, peste 66% susțin că au puțină sau deloc încredere în ele.

Există și dezamăgiri: peste 75% dintre votanții tineri se plâng că nu sunt văzuți sau ascultați de politicieni deși, cred trei din patru tineri, prezența lor în funcții publice ar putea schimba lucrurile în România. O Românie în care cel mai mult îi îngrijorează corupția, deficiențele sistemului sanitar, costul ridicat al traiului, nivelul scăzut al educației și ascensiunea extremismului.

În privința surselor de informare a tinerilor, peste două treimi folosesc social media și o fac zilnic iar jumătate citesc în fiecare zi și presa online. Aproape unul din zece consultă zilnic site-urile instituțiilor naționale.

Barometrul Tinerilor face parte din proiectul ”Comunitatea Tinerilor Lideri Europeni”, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+. Barometrul a colectat opinia a 318 de tineri, cea mai numeroasă grupă de vârstă a respondenților este de 19-24 de ani (mulți fiind la primul lor vot) și vine din mediul urban.