Lapte, ouă, arahide sau grâu – pentru unii oameni, un coșmar care le poate pune viața în pericol. Există mulți oameni, de asemenea, alergici la alune de pădure, soia sau crustacee. Și numărul lor este în creștere.

Conform unui studiu recent al Colegiului Imperial din Londra, numărul estimat de noi cazuri de alergii alimentare în Marea Britanie s-a dublat în zece ani: de la 76 de cazuri la 100.000 de persoane în 2008, la 160 de cazuri la 100.000 de persoane în 2018. Astfel, se estimează că 1,1% din populația britanică este alergică la un aliment – adică peste 675.000 de persoane.

Alergiile alimentare nu sunt însă doar o problemă britanică. Conform unui raport din 2023, 8% dintre copiii și 10% dintre adulții din întreaga lume suferă de o alergie alimentară. Majoritatea persoanelor afectate trăiesc în țări industrializate și în orașe.

Ce este o alergie?

În cazul unei alergii, sistemul imunitar reacționează la substanțe străine inofensive prin semne de inflamație și producerea de anticorpi. Această reacție imunitară se poate manifesta prin erupții cutanate și umflături. Alte simptome pot include greață, febră sau astm.

Uneori, reacția imună declanșată este atât de puternică încât duce la un așa-numit șoc anafilactic și, astfel, la o prăbușire circulatorie care poate pune viața în pericol. Conform unei lucrări de revizuire din 2021, nucile, laptele de vacă și crustaceele sunt cele mai frecvente cauze de anafilaxie la nivel mondial.

Având în vedere pericolul potențial pentru viață pe care îl reprezintă o alergie alimentară, cercetătorii consideră că numărul tot mai mare de cazuri este alarmant: oamenii din zonele mai sărace ar putea avea acces mai dificil la medicamente de urgență care salvează vieți, se menționează în studiul britanic.

Cum apare o alergie alimentară?

Apariția alergiilor alimentare este influențată de predispoziția genetică: copiii cu părinți alergici au un risc mai mare de a deveni și ei alergici. Cu toate acestea, genetica nu poate explica totul, spun cercetătorii.

În cele din urmă, numărul alergiilor este mai mare în mediile industrializate și urbane decât în cele rurale, mai naturale. Un factor care contribuie la alergiile alimentare poate fi stilul nostru de viață, spune Margitta Worm, profesor de imunomodulare a bolilor alergice la Charité din Berlin. „Trăim într-un mediu cu o încărcătură microbiană scăzută.”

Ceea ce pare inițial o veste bună este, de fapt, o problemă. Microbii influențează celulele T, care joacă un rol esențial în alergii. Există multe subgrupuri de celule T. „Celulele T-helper joacă un rol crucial în declanșarea reacției imune excesive într-o alergie”, explică Worm.

„Microbii favorizează formarea celulelor T într-o direcție care contracarează alergia.” Microbii se găsesc mai frecvent nu doar în ferme, ci și în alimente proaspete, spre deosebire de cele procesate.

Cercetătorii sunt convinși că microbiomul intestinal joacă un rol esențial în apariția alergiilor alimentare. Cu alte cuvinte, o dietă nesănătoasă nu este doar cauza multor boli, ci și o poartă potențială pentru alergii.

Cum pot fi prevenite alergiile alimentare?

„Cea mai sigură cale este evitarea alimentelor respective”, spune Margitta Worm. „Dar: există oameni care reacționează alergic chiar și la o cantitate infimă de alune.” Aceste persoane ar trebui să aibă la îndemână un set de urgență. Setul conține adrenalină, care deschide căile respiratorii și stabilizează circulația în cazul unei reacții alergice, prevenind șocul anafilactic.

Mult timp, medicii au sfătuit femeile însărcinate să evite alergenii, precum arahidele, și să le țină departe de copiii mici. „Însă studiile au arătat că evitarea crește riscul de alergii.” Femeile însărcinate pot reduce riscul de alergii pentru copiii lor alăptând și alimentându-se cu cât mai multe alimente proaspete și puțin procesate.

O dietă sănătoasă încă din copilărie poate reduce, de asemenea, riscul. Dacă totuși se dezvoltă o alergie alimentară, în ciuda tuturor eforturilor, opțiunile de tratament sunt încă limitate.

Pot fi tratate alergiile alimentare?

În ceea ce privește dezvoltarea de medicamente eficiente împotriva alergiilor alimentare, progresul a fost mult timp lent, spune Worm. Producătorii s-au ferit, printre altele, de riscurile implicate de studiile clinice pe persoanele afectate, necesare pentru a testa eficacitatea unui medicament.

O imunoterapie, similară celei folosite în caz de febra fânului, există în prezent doar pentru alergia la arahide, spune Worm. Terapia implică expunerea treptată a persoanelor afectate la doze tot mai mari de alergen, pentru a crește toleranța sistemului imunitar. Terapia este aprobată doar pentru copiii cu vârste între patru și 18 ani.

Începând cu 2024, în SUA a fost aprobat și medicamentul Xolair pentru tratamentul tuturor tipurilor de alergii alimentare. Acest medicament se leagă de tipul de anticorp imunoglobulina E (IgE), care declanșează reacția alergică, și o slăbește. Astfel, riscul de reacții alergice severe scade. Totuși, nici acest medicament nu poate vindeca alergia alimentară.

Surse:

The Lancet: Time trends in the epidemiology of food allergy in England: an observational analysis of Clinical Practice Research Datalink data, 2024 (The Lancet: Tendințele în timp în epidemiologia alergiilor alimentare în Anglia: o analiză observațională a datelor din Clinical Practice Research Datalink, 2024)

The Journal of Allergy and Clinical Immunology: Feast for thought: A comprehensive review of food allergy 2021-2023, 2024 (Jurnalul de Alergologie și Imunologie Clinică: O sărbătoare pentru gândire: O revizuire cuprinzătoare a alergiilor alimentare 2021-2023, 2024)

The Journal of Allergy and Clinical Immunology: Global patterns in anaphylaxis due to specific foods: A systematic review, 2021 (Jurnalul de Alergologie și Imunologie Clinică: Modele globale ale anafilaxiei cauzate de alimente specifice: O revizuire sistematică, 2021)