Ucraina ar urma să primească din partea Statelor Unite și a celorlalți membri ai așa-numitei Coaliții a Voluntarilor garanții de securitate cu caracter juridic, deci obligatorii. Informația apare în declarația finală a summitului desfășurat astăzi (marți, 6 ianuarie 2026) la Paris. La Palatul Élysée au fost prezenți liderii din 35 de state și reprezentanți ai unor organizații suprastatale. Printre ei, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cel al României, Nicușor Dan, cancelarul german Friedrich Merz, dar și emisarii șefului Casei Albe, Steven Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

Parisul și Londra, pilonii forței multinaționale

Franța și Marea Britanie intenționează să preia cea mai mare parte a poverii militare a unei viitoare forțe de menținere a păcii. O declarație în acest sens a fost semnată la finalul discuțiilor din această după amiază de către reprezentanții celor două puteri militare membre în Consiliul de Securitate ONU, împreună cu președintele de la Kiev.

O celulă de coordonare între statele participante va asigura coerența politică și operațională a angajamentelor asumate, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron. Un cartier general al misiunii există deja, la Mont Valérien, în apropiere de Paris.

Gazda franceză a reuniunii Coaliției Voluntarilor a vorbit, în deschiderea conferinței de presă ce a urmat discuțiilor, despre ”un progres considerabil în direcția unei păci solide și durabile”. Potrivit liderului francez, summitul ”consfințește o convergență între cele 35 de state ale coaliției în sensul unor garanții de securitate robuste”. 

Șeful statului francez a anunțat totodată că ”forța multinațională” aeriană, navală și terestră va funcționa ca ”o formă de reasigurare”, după intrarea în vigoare a unui eventual armistițiu, ”departe de linia de contact”. Soldații nu ar urma să fie desfășurați de-a lungul unei linii de demarcație, ci în puncte strategice din interiorul țării, cu rol de descurajare a unor eventuale încălcări ale unui armistițiu încă ipotetic. Iar supravegherea liniei de demarcație ar urma să fie realizată prin drone și sateliți.

Premierul britanic Keir Starmer s-a referit la hub-uri militare care urmează să fie instalate în Ucraina. Dar, a avertizat șeful Guvernului de la Londra, pentru a se ajunge la pace, președintele Rusiei Vladimir Putin ”trebuie să fie dispus la compromisuri”. Or, în ultimele săptămâni, Moscova a dovedit mai degrabă contrariul, prin atacuri asupra civililor și spitalelor și prin acuzații nefondate privind un presupus atac ucrainean asupra unei reședințe a președintelui Putin.

Germania ar trimite trupe în interiorul granițelor NATO

În urma progreselor diplomatice obținute la discuțiile de pace organizate la mijlocul lunii decembrie la Berlin, Germania se alătură Franței și Marii Britanii în nucleul de conducere al coaliției aliaților Ucrainei, cu atât mai mult cu cât Republica Federală este cel mai mare susținător european al Kievului.

Berlinul s-a dispus să contribuie nu doar financiar, ci și militar la garanțiile de securitate pentru Ucraina, în cazul unui armistițiu, printr-o prezență sporită a militarilor din Bundeswehr pe flancul estic, de exemplu, în Polonia. Germania va disloca trupe într-o țară vecină Ucrainei, a afirmat cancelarul Friedrich Merz, la conferința de presă susținută la Paris alături de liderii Ucrainei, Franței și Marii Britanii și de emisarii SUA. ”Despre natura și amploarea contribuției germane vor decide guvernul federal și Bundestagul (parlamentul de la Berlin - n.red.), după ce condițiile vor fi clarificate”, a precizat cancelarul.

Merz a subliniat și mesajul puternic pe care formatul trilateral Ucraina - Europa - SUA îl transmite în numele Coaliției Voluntarilor. Cancelarul federal i-a cerut, de asemenea, președintelui Zelenski să se asigure că tinerii ucraineni își îndeplinesc obligațiile militare în propria țară. Ucraina trebuie să prevină plecarea lor în state precum Germania, Polonia sau Franța, a subliniat Merz.

Potrivit cancelarului, miza eforturilor Coaliției depășește strict integritatea teritorială a Ucrainei și vizează pacea întregii Europe: ”Descurajarea a fost cuvântul-cheie al ultimilor 70 de ani și, din punctul meu de vedere, va rămâne la fel și în viitor”.

”Documente substanțiale, nu doar cuvinte”

Zelenski fusese primit de președintele Macron încă dinaintea summitului și și-a exprimat speranța că va obține ”mai multă protecție și mai multă forță pentru Ucraina”. De altfel, liderii reuniți la Paris au încercat să afișeze o convergență transatlantică cu privire la garanțiile de securitate ce ar urma să fie oferite Kievului, în eventualitatea unui acord cu Moscova.

Aliații Ucrainei și-au propus să concretizeze un set de angajamente de securitate mai clare și mai previzibile, menite să descurajeze o nouă agresiune ulterioară rusă și să ofere Ucrainei garanții considerate credibile. Printre măsurile menționate se numără capacități militare, suport informativ și logistic, inițiative diplomatice și posibilitatea adoptării unor sancțiuni suplimentare.

Diplomația nu poate fi separată de sprijinul militar concret, iar ”fiecare livrare de rachete de apărare antiaeriană salvează vieți și sporește șansele diplomației”, a transmis liderul ucrainean, după prânzul cu gazda sa franceză.

”Este important că, astăzi, coaliția dispune de documente substanțiale. Nu este vorba doar de cuvinte. Există un conținut concret: o declarație comună a tuturor țărilor din coaliție și o declarație trilaterală a Franței, Marii Britanii și Ucrainei”, a afirmat Zelenski, la finalul zilei.

SUA: coordonare și informații militare 

Statele Unite vor prelua coordonarea operațiunilor de monitorizare a respectării armistițiului de a cărui parte operativă se vor ocupa țările europene, a anunțat Emmanuel Macron. Potrivit unor surse diplomatice citate de Frankfurter Allgemeine Zeitung, Statele Unite au venit la reuniune dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate comparabile cu cele din interiorul Alianței Nord-Atlantice.

Washingtonul ar urma, de asemenea, să ofere informații militare și capabilități de transport. Un posibil sprijin logistic al NATO pentru coaliție a fost de asemenea luat în discuție. De altfel, din delegația americană prezentă la Paris a făcut parte și generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR) și șef al comandamentului american EUCOM.

România nu va trimite militari în Ucraina

În luna septembrie, 26 de state occidentale și-au exprimat disponibilitatea de a contribui cu trupe la garantarea respectării unui eventual armistițiu sau acord de pace între Rusia și Ucraina. România a anunțat că nu va trimite militari. În schimb, la Câmpia Turzii există un hub logistic pentru suportul operațiunilor de sprijin a Ucrainei și, pe viitor, pentru susținerea misiunii de menținere a încetării focului.

”Funcționează deja, mai mult de atât nu vă spun”, a comentat președintele României, la conferința de presă pe care a susținut-o după reuniunea de la Paris. ”Vorbim de operațiuni militare. Multe din lucrurile făcute de către România pentru Ucraina au rămas într-un regim de confidențialitate.” Dar, a completat Nicușor Dan, toate componentele pe care România le va oferi în acest pachet de sprijin a păcii vor fi trecute prin Parlament.

Acordul va avea mai multe paliere, iar ”pe partea de maritim, România, Turcia și Bulgaria fac deminare în Marea Neagră”, a precizat președintele, adăugând că securitatea zonei Mării Negre a fost de mai multe ori menționată ”ca parte importantă din securitatea europeană”.

Dan a vorbit și despre mecanismul de reacție convenit al Coaliției Voluntarilor pentru eventualele agresiuni ulterioare încetării focului: în primele 24 de ore intervine Ucraina, în 48 de ore forțele europene și în 72 de ore vine un răspuns al SUA. ”E foarte important că SUA sunt parte”, a subliniat șeful statului român.

Armistițiul rămâne incert

Dincolo de consensul ce transpare din declarația finală de la Paris privind angajamentele politice și juridice, aplicarea acestora depinde de intrarea în vigoare a unui armistițiu. Scenariul este încă departe de a prinde contur. Rusia își menține cererile maximale și respinge ferm o eventuală prezență a trupelor străine în Ucraina, în special a celor provenite din state NATO, despre care a anunțat în mod repetat că le consideră ținte legitime.

Președintele Zelenski declara înainte de sfârșitul anului trecut că majoritatea elementelor unei soluții de pace ar fi deja convenite. Dar Moscova cere inclusiv retragerea trupelor ucrainene din părțile regiunilor Donețk și Lugansk pe care Rusia nu le controlează în prezent.

Disputele teritoriale sunt ”cel mai critic punct” al negocierilor, a recunoscut, de altfel, la conferința de presă de la Paris, trimisul special al Casei Albe Witkoff. ”Suntem aici pentru a media”, a precizat reprezentantul președintelui american.