1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Alocațiile germane pentru copiii din UE, o problemă (și) pentru CDU

10 noiembrie 2026

Grupul conservator CDU/CSU cere modificarea legislației UE și adaptarea alocațiilor pentru copii la costurile de trai locale. Ce ar însemna acest lucru pentru copiii români ai căror părinți muncesc în Germania?

Un copil pe umerii unui tată, fotografiat din spate
Alocaţiile germane pentru copiii aflaţi în alte ţări UE reîncălzesc spiritele în Germania. Ideea anulării sau a reducerii lor nu este nouăImagine: Michael Gstettenbauer/IMAGO

România și Bulgaria au ajuns din nou în centrul unor dezbateri controversate din Germania, pe fondul nemulțumirilor legate de alocațiile pentru copiii care locuiesc în străinătate, pentru care statul german plătește anual aproximativ o jumătate de miliard de euro.

Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, a declarat pentru publicația germană Bild că actualul sistem de acordare a alocațiilor trebuie schimbat, astfel încât sumele plătite să fie adaptate costului vieții din țara în care locuiește copilul.

"Germania este principalul exportator de alocații pentru copii către alte state ale Uniunii Europene. O jumătate de miliard de euro pleacă anual din sistemul nostru social peste granițe", a afirmat deputatul german.

Dreptul muncii: Abuzează românii sistemul social din Germania?

07:36

This browser does not support the video element.

Krings consideră că nu este justificat ca familiile ai căror copii locuiesc în România sau Bulgaria să primească alocații calculate în funcție de nivelul de trai din Germania.

"Nu se poate ca pentru copiii care trăiesc în Bulgaria sau România să fie plătite alocații stabilite pe baza costului vieții din Germania. Nu vom mai accepta să fim amânați de Bruxelles în această privință", a declarat reprezentantul CDU.

CSU cere oprirea completă a alocațiilor pentru copiii din străinătate

Deputatul solicită modificarea reglementărilor europene și susține că actualul nivel al alocațiilor germane poate reprezenta un stimulent financiar important, în special pentru familiile din sud-estul Europei. El a avertizat și asupra riscului unor eventuale fraude, afirmând că ar fi o naivitate să se presupună că această posibilitate este ignorată.

O poziție și mai categorică a fost exprimată de Stephan Mayer, expert în probleme de politică internă al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, CSU.

"Solicit să nu se mai plătească deloc alocații germane pentru copiii care locuiesc în străinătate. Dacă acest lucru nu poate fi realizat rapid din punct de vedere juridic, atunci plățile trebuie cel puțin ajustate la costul vieții din țara de domiciliu. Pentru că acolo viața este, de cele mai multe ori, considerabil mai ieftină", a declarat Mayer pentru Bild.

De multe ori, copiii românilor plecaţi la muncă în străinătate rămân acasă, în grija bunicilor sau a cunoscuţilorImagine: Julian Stratenschulte/dpa/picture alliance

Propunerile vizează schimbarea regulilor europene care permit în prezent plata alocațiilor către familiile în care unul dintre părinți lucrează în Germania, chiar dacă minorii locuiesc într-un alt stat membru al UE.

Numărul copiilor beneficiari aproape s-a triplat

Potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, citate de Bild și obținute la solicitarea partidului BSW, numărul copiilor care locuiesc în străinătate și pentru care se plătește "Kindergeld" a crescut semnificativ în ultimii ani.

În 2011, Germania plătea alocații pentru 103.559 de copii aflați în alte țări. În 2015, numărul acestora ajunsese la 158.169, iar la sfârșitul anului 2025 erau înregistrați 291.292 de copii beneficiari. Astfel, în aproximativ 14 ani, numărul copiilor din străinătate pentru care Germania achită alocații a crescut de aproape trei ori.

Ce înseamnă aceste propuneri pentru familiile din România

Copiii români ai căror părinţi muncesc legal în străinătate cresc departe de părinţii lor, fiind nevoiţi să se descurce pe cont propriuImagine: George Arun/DW

În prezent, legislația europeană permite acordarea alocațiilor germane pentru copiii care locuiesc în alte state membre, dacă părinții îndeplinesc condițiile legale pentru a beneficia de aceste prestații.

Un criteriu esențial îl reprezintă țara în care părintele lucrează și este supus sistemului de securitate socială. În anumite situații, Germania poate fi obligată să plătească integral alocația sau o diferență față de prestațiile acordate în statul de domiciliu al copilului. Prin urmare, familiile românilor care muncesc legal în Germania și ai căror copii au rămas în România ar putea fi afectate de o eventuală modificare a legislației europene.

AfD a dat tonul

Controversele au fost declanșate de co-lidera AfD, Alice Weidel, care scria la 28 octombrie pe X că tot mai mulți migranți din România "jefuiesc" sistemul social german, prin alocații pentru copii, venit minim garantat și asistență medicală. Ea susține că în Magdeburg cheltuielile s-au înmulțit de 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an, și afirmă că doar AfD poate marca o "cotitură în politica migrației".

Alice Weidel a luat în vizor alocaţiile germane pentru copiii aflaţi în alte ţări din UE, în special România şi BulgariaImagine: John Macdougall/AFP

Intervenția lui Weidel a venit după un reportaj al televiziunii MDR despre "migrația sărăciei" din UE, realizat în cartiere problematice din Magdeburg, Halle și Hagen, unde locuiesc mulți romi din sud-estul Europei. Potrivit reportajului, cheltuielile sociale pentru cetățenii români din Magdeburg au crescut de la circa 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro anul trecut. Creșterea s-ar datora, cel puțin în parte, folosirii abuzive a libertății de stabilire în UE și a legislației sociale germane.

Liderul USR, Dominic Fritz: "În afară de agitație ieftină, nu aveți nimic de oferit, doamnă Weidel"

În replică, politicianul germano-român Dominic Fritz, liderul USR, a acuzat-o pe șefa AfD, Alice Weidel, de "parazitism" și de răspândirea propagandei rusești. Într-o înregistrare video realizată în limba germană, el i-a cerut liderei AfD să prezinte scuze românilor.

Liderul USR, Dominic FritzImagine: Stadt Temeswar

Fritz, care a avut la Berlin funcția de șef de cabinet al fostului președinte federal german Horst Köhler, și-a prezentat mai întâi parcursul personal: "Sunt german, m-am mutat în România în urmă cu șapte ani, așa că sunt, ca să spun așa, un român cu origini străine, iar locuitorii orașului Timișoara m-au ales de două ori în funcția de primar". 

Liderul USR, care a crescut în regiunea Pădurea Neagră, nu a respins în sine informațiile prezentate în reportaj, ci interpretarea lui Weidel. "Ați scris săptămâna trecută că migranții din România jefuiesc sistemul social german și promiteți o cotitură în politica migrației cu AfD. Presupun că asta înseamnă că vreți să-i trimiteți pe români acasă", a spus Fritz la începutul înregistrării. 

"În Germania lucrează sute de mii de români cu contracte legale și contribuții la sistemul de asigurări sociale. Ei plătesc taxe și contribuții, adică exact în sistemul pe care, chipurile, l-ar jefui. Mii de medici români muncesc din greu în spitalele germane. Și cine credeți că le-a plătit studiile? Exact, contribuabilul român", i-a replicat Dominic Fritz lui Alice Weidel.

Fritz a continuat, subliniind contribuția importantă a românilor la sistemul german de îngrijire a persoanelor vârstnice și bolnave. 

"Dacă alegătorii AfD vor avea vreodată nevoie de îngrijire, există șanse destul de mari ca de ei să se ocupe o femeie din România. Iar copiii acestei femei sunt, de cele mai multe ori, lăsați în România, în grija bunicilor, care prestează gratuit această muncă de îngrijire, pentru ca femeia care are grijă de părinții dumneavoastră să poată fi disponibilă 24 de ore din 24". 

Limba română în Germania - misiunea unei profesoare

03:37

This browser does not support the video element.

Politicianul a întrebat apoi, ironic, cine profită, de fapt, de pe urma cui. El a explicat că majorarea sumelor plătite drept prestații sociale familiilor românești, inclusiv alocațiile pentru copii, este legată și de creșterea semnificativă a numărului românilor care trăiesc în orașe germane precum Magdeburg, comparativ cu situația de acum un deceniu.

Fritz a acuzat-o pe Alice Weidel și partidul AfD că vor ca Germania să beneficieze de avantajele liberei circulații în Uniunea Europeană, fără să accepte și responsabilitățile financiare și sociale care decurg din aceasta.

"Iar aceasta, stimată doamnă Weidel, este definiția parazitismului. Faptul că, în același timp, insultați fără nicio reținere al șaselea cel mai numeros popor din Uniunea Europeană demonstrează că, în afară de instigare ieftină la ură, nu aveți nimic de oferit", a transmis Dominic Fritz.

Ideea reducerii alocațiilor pentru copiii din străinătate este veche

Fostul lider SPD, Sigmar Gabriel, în 2014Imagine: Wolfgang Kumm/dpa/picture alliance

Propunerea de reducere a alocațiilor pentru copiii care locuiesc în alte state ale Uniunii Europene nu este una nouă în Germania. Ea a fost lansată inițial de Partidul Social-Democrat (SPD), încă din decembrie 2016, când președintele formațiunii de la acea vreme, Sigmar Gabriel, cerea diminuarea acestor prestații.

Argumentul său era aproape identic cu cel susținut acum de CDU: "Dacă un copil nu locuiește la noi, ci în țara sa de origine, atunci și alocația ar trebui plătită la nivelul din țara respectivă", declara Gabriel la vremea respectivă.

Propunerea a fost primită favorabil de Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU), partenerul de guvernare al social-democraților. Ministrul federal de finanțe de atunci, Wolfgang Schäuble (CDU), a elaborat chiar un proiect de lege care prevedea reduceri concrete ale alocațiilor, în funcție de nivelul prețurilor din statele membre ale UE.

Inițiativa s-a lovit însă de legislația Uniunii Europene, care nu permite o asemenea diferențiere a alocațiilor în funcție de țara în care locuiește copilul.

Conform normelor europene, cetățenii UE care îndeplinesc condițiile legale au dreptul la prestații familiale chiar dacă minorii locuiesc într-un alt stat membru.

Acest principiu a fost reconfirmat în 2022 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, într-o hotărâre pronunțată împotriva Austriei, care încercase, la rândul său, să reducă alocațiile pentru copiii aflați în străinătate. Instanța europeană a stabilit că ajustarea acestor prestații în funcție de costul vieții din țara de domiciliu a copilului constituie o discriminare contrară principiului egalității de tratament.

Prin urmare, Germania nu poate introduce unilateral reduceri similare în cadrul legislativ european actual, iar o eventuală aplicare a propunerilor politicienilor germani ar necesita modificarea normelor UE.

Vlad Drăghicescu Jurnalist Deutsche Welle, atent la realităţile germane şi la mersul lumii.
Editat de:Dana Alexandra Scherle
Treceți peste secțiunea următoare Articolul principal la DW

Articolul principal la DW

Treceți peste secțiunea următoare Mai multe articole de la DW