1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Analiză: A scăpat România de pericolul Călin Georgescu?

28 mai 2025

Cultul pentru Mișcarea Legionară și Corneliu Zelea Codreanu a revenit în actualitate odată cu dosarul de urmărire penală a lui Călin Georgescu, pentru care „Căpitanul“ și Ion Antonescu au fost „martiri“ ai neamului.

Călin Georgescu alături de George Simion, la vot în Mogoșoaia, pe 4 mai
Călin Georgescu alături de George Simion, la vot în Mogoșoaia, pe 4 mai Imagine: Alex Nicodim/NurPhoto/picture alliance

Parchetul General a anunțat marți extinderea urmăririi penale împotriva lui Călin Georgescu pentru infracțiunea de „promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război“, precum şi pentru fapta de a „promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe“.

În seara dinaintea încheierii campaniei electorale pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai, Călin Georgescu a participat împreună cu George Simion la o emisiune la Realitatea Plus, postul de televiziune care i-a promovat constant pe cei doi candidați extremiști, unde Georgescu a reprodus un citat din cartea lui Corneliu Zelea Codreanu „Pentru legionari“: „cel care luptă, chiar singur, pentru Dumnezeu şi neamul său, nu va fi învins niciodată“ (Zelea Codreanu); „cel care se luptă chiar și singur cu o mână de viteji pentru neam și țara lui și pentru Dumnezeu nu va fi învins niciodată“.

E remarcabil că procurorii de caz îl caută și în gaură de șarpe pe cel care a fost doar la un pas de a arunca România în haos. Celor șase infracțiuni din dosarul penal deschis împotriva lui Călin Georgescu, cea mai gravă fiind „instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale“, care se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 25 de ani, li se mai adaugă încă două fapte penale, pe baza reproducerii unui citat din cartea șefului organizației fasciste Mișcarea Legionară. Rămâne însă sub semnul întrebării cât de temeinică va fi proba materială administrată de procurori în acest caz în fața judecătorilor.

Parlamentul, trezit la realitate după pericolul Călin Georgescu

În ultimii ani, doar două persoane au ajuns în instanță pentru propagandă legionară, un tânăr cu afecțiuni psihice, condamnat la un an și patru luni de închisoare cu suspendare, și un colonel în rezervă care a primit amendă penală. Deși avem o lege care interzice organizațiile și simbolurile cu „caracter fascist, rasist sau xenofob“ și promovarea „cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii“ (Legea nr. 217/2015), neolegionarismul, antisemitismul și cultul pentru Zelea Codreanu și Ion Antonescu circulă în voie mai ales în mediul online.

Ce părere au românii despre candidatul-surpriză Georgescu?

01:48

This browser does not support the video element.

Un sondaj de opinie publicat în 2021 de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ arată că Ion Antonescu este considerat patriot de 59% dintre români. Percepția a milioane de concetățeni asupra unui criminal care a trimis la moarte 300.000 de evrei și 11.000 de romi este, în fapt, o vină colectivă, care însă nu duce la o urmărire penală in rem. La fel și negarea Holocaustului. La fel și cultul pentru Nicolae Ceaușescu.

Dar toate aceste infracțiuni pot face obiectul deschiderii unor dosare penale persoanelor care se joacă, mai ales în mediul online, cu istoria atrocităților unor criminali în masă.

Parlamentul pare să se fi trezit la realitate după ce am scăpat de pericolul Georgescu promovat masiv pe TikTok. Un proiect de lege, aflat în dezbaterea parlamentară, prevede că pedepsele pentru distribuirea și promovarea, în mediul online, a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe vor fi majorate cu jumătate față de aceleași infracțiuni săvârșite în mediul offline. Reflectarea prin rețelele sociale a admirației față de violența extremă e mult mai eficientă, cantitativ, decât propagarea acesteia de la om la om sau de la grup la grup.

Călărețul pe cal alb și regizorul din umbră

Cu o zi înaintea prezentării la Parchetul General pentru a da declarații legate de extinderea urmăririi penale, Călin Georgescu a anunțat că se retrage definitiv din viața politică. S-a speriat oare de posibilul zornăit al cătușelor? Nu pare a fi un personaj ușor de speriat. Georgescu nu e un personaj slab la minte, așa cum l-au bănuit o parte a presei, unii politicieni și analiști politici. Nu e deloc credibil că toate fantasmagoriile, toate inepțiile pe care le-a propagat în campania electorală din noiembrie au fost profesiunea de credință, îndreptarul politic cu care s-a aruncat în lupta pentru cea mai înaltă funcție în stat. Toate acestea au fost instrumente de manipulare mai ales pe rețeaua TikTok a milioane de oameni cărora le-a predicat ceea ce voiau să audă.

Călărețul pe cal alb a jucat un rol de destabilizare a statului, de decuplare a României de la Uniunea Europeană și NATO. Dacă serviciile secrete ale lui Putin au fost regizorul, de ce nu am aflat nici până azi dovezile? Atunci când vom avea dovezile pe masă, poate că o bună parte a votanților lui Georgescu se vor trezi la realitate.

În orice caz, chiar dacă a anunțat că se retrage definitiv din politică, prezidențiabilul pro-rus nu va fi istorie. Pentru că, așa cum a spus în repetate rânduri, el nu e singur. Din nebăgare de seamă, am crezut că se referea doar la adulatorii lui, nu și la cei care l-au manevrat din umbră. Avem nevoie să știm cu adevărat cum au fost viciate alegerile din noiembrie.

Ne bazăm pe președintele Nicușor Dan, care a promis că va desecretiza dosarul aflat în custodia CSAT, ceea ce ar fi un cuvânt de onoare îndeplinit față de poporul român și o promisiune că România se îndreaptă spre o direcție bună. 

George Arun Din 1990 până în prezent a lucrat în presa scrisă și audio. Din 1999 este colaborator DW.