1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Analiză: Cine alimentează conflictul din CCR

29 decembrie 2025

Patru judecători constituționali, toți numiți de PSD, au blocat ieri și azi votul pentru Legea pensiilor magistraților. În interiorul Curții Constituționale, conflictul crește.

Protestatari la București cu un drapel al României
Proteste la București după difuzarea documentarului Recorder despre abuzurile din Justiție Imagine: Renata Mogîldea/DW

Curtea Constituțională (CCR) a amânat pentru a treia oară votul asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție care nu e de acord cu noua reformă a pensiilor judecătorilor și procurorilor. Amânările au legătură atât cu presiunile pe care le fac magistrații asupra CCR, dar și cu tentația social-democraților de a se opune reformelor, mai ales că mulți fruntași PSD au avut sau mai au dosare penale. Au existat mereu legături între PSD și Justiție. De altfel, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, nu a votat pentru această lege în Consiliul Superior al Magistraturii, arătând în acest fel care e poziția partidului.

Votul a fost amânat pentru 16 ianuarie 

Dintre cei patru judecători care au blocat votul la CCR și ieri, și azi, trei sunt foști magistrați (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu), iar al patrulea e Mihai Busuioc, proaspăt numit la Curte din partea social-democraților. Ieri, aceștia au ieșit intempestiv din ședința CCR, iar azi nici măcar nu au intrat la dezbateri, deși niciunul dintre ei nu era în concediu. Cei patru au transmis un comunicat în care susțin că nu sunt de acord cu decizii care să se ia „de azi pe mâine”. Totuși, cei patru au avut la dispoziție aproape o lună să înțeleagă despre ce e vorba în Legea pensiilor magistraților, care prevede că pensiile judecătorilor și procurorilor nu vor putea depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate, iar vârsta de pensionare va crește la 65 de ani. Perioada de tranziție este de 15 ani.

Curtea Constituțională nu a putut lua nicio decizie, din lipsă de cvorum, fiindcă e nevoie ca cel puțin șase din cei nouă judecători să fie prezenți. Votul pentru acceptarea sau respingerea Legii pensiilor magistraților a fost amânat deci pentru 16 ianuarie. Până atunci, cei patru absenți de azi speră să strângă o majoritate în favoarea lor și, dacă nu vor reuși, e posibil să lipsească din nou. Prima dată când CCR a declarat legea neconstituțională, scorul a fost de 5 la 4. De partea antireformiștilor a votat atunci și Mihaela Ciochină, numită la CCR de fostul președinte Klaus Iohannis.

Președinta CCR: Niciunul dintre judecătorii absenți nu avea concediu 

Președinta CCR Simina Tănăsescu a declarat azi, după ce a constatat că nu are cvorum de ședință, că niciunul dintre cei patru judecători absenți nu avea concediu. Se înțelege că au lipsit nemotivat și că strategia lor ar putea fi pe termen lung, pentru a bloca Legea care le va micșora peste 15 ani veniturile magistraților pensionari.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că va depune săptămâna viitoare o cerere la CCR pentru încetarea mandatelor celor patru judecători trimiși acolo de PSD, fiindcă „ceea ce au făcut cei patru judecători de la CCR este similar cu o lovitură de stat”. Dimitriu consideră că aceștia au încălcat Legea de funcționare a Curții Constituționale (Legea 47/1992), în vreme ce liderul USR Dominic Fritz cere o reformare imediată a CCR.

Grupări antireformiste vor să păstreze status quo-ul magistraților 

Într-o societate dezbinată, în care forțele radicale au rezultate tot mai bune în sondaje pe măsură ce situația economică devine tot mai grea, în interiorul Curții Constituționale conflictul crește. Cei patru judecători care au boicotat ședințele de ieri și de azi o acuză pe șefa CCR Simina Tănăsescu de crearea unor situații „fără precedent”, insistând că, deși toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate pentru 22 ianuarie 2026, „președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar” cu Legea pensiilor magistraților.

În spatele acestui conflict deschis de la CCR se află grupări antireformiste din instituții cheie ale statului, care vor să păstreze status quo-ul magistraților pentru a evita un precedent, de pildă reguli similare pentru pensionarii din Ministerul de Interne, pentru militari sau pentru angajații serviciilor secrete. Dincolo de aceste grupări care îi susțin pe magistrați, pentru noua șefă a Înaltei Curți, Lia Savonea, bătălia e pe viață și pe moarte, fiindcă adoptarea Legii pensiilor magistraților ar fi un eșec personal pentru ea, o formulă care ar demonstra că nu a fost în stare să salveze statusul judecătorilor și procurorilor.