Inițiativa legislativă care ar putea lăsa UDMR în afara parlamentului a fost semnată de 16 deputați și prevede creșterea pragului electoral de la 5 și la 7%. Mai mult, pentru prima dată, această propunere vrea să desființeze așa numitul prag alternativ: este vorba despre facilitatea oferită minorităților prin Legea alegerii parlamentului (208/2015, Art.94, Al. 2) potrivit căreia ar fi suficient ca „20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali”. Deputații care au semnat pentru ca această propunere să devină lege consideră că prevederea este „discriminatorie” și trebuie eliminată.

Minoritățile sunt în general grupate în spații compacte și nu pot fi ignorate într-un stat democratic. Există documente ale Consiliului Europei care susțin participarea lor la luarea deciziilor naționale, chiar dacă nu sunt uniform distribuite. Apoi, în ceea ce privește creșterea pragului de la 5 la 7% pot fi găsite recomandări ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), dar și aleComisiei de la Veneția care, în cazul Republicii Moldova, au militat ani de zile pentru scăderea pragului electoral de la  6 la 5% pentru partide și de la 8 la 7% pentru alianțe tocmai pentru a da posibilitatea unei reprezentări mai largi a întregului electorat în Legislativ.

Fostul premier Mihai Tudose, acum europarlamentar PSD, le spunea românilor înainte de ultimele alegeri că ponderea UDMR în parlament ar fi mult mai mică dacă românii ar veni în număr foarte mare la vot. În România, sistemul de vot proporțional pe liste le dă posibilitatea alegătorilor să voteze una dintre listele de partid, iar locurile pe care le primește fiecare partid sunt proporționale cu numărul de voturi obținut.

Voturile formațiunilor care nu au reușit să treacă de 5% se împart proporțional între cele care au trecut linia: cele mai multe voturi merg la cei care se află pe primul lor.În 2020, UDMR a intrat în Parlament cu puțin peste 6%. Dar dacă dispare clauza pragului alternativ, maghiarii vor rămâne pe din afară.

În parlament se mai discută și ideea interzicerii unei organizații neguvernamentale, cum este UDMR, să participe la alegeri permițând doar partidelor să participe în cursa electorală. Practic, pare să fie un mare conclav care caută soluții de excludere a maghiarilor din politica românească. În anii 90, cu toate că atmosfera legislativă și mediatică era sub presiunea extremismului și a reflexelor naționaliste din perioada comunistă, totuși oamenii versați din jurul lui Ion Iliescu spuneau în discuții private că „e preferabil să discuți cu ungurii în parlament, decât cu ei în stradă”.

Între timp, însă, generațiile s-au schimbat, iar puterea nu mai trăiește cu frica instabilității politice și nici cu cea a conflictelor interetnice care pot duce la războaie interne, ca în fosta Iugoslavie. De aceea, Mihai Tudose, pe vremea când era prim-ministru (între 2017 și 2018) și-a permis să-i amenințe pe maghiari cu ștreangul: "dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag”.

Dintre parlamentarii care au inițiat proiectul de creștere a pragului electoral de la 5 la 7%, 15 sunt liberali și unul e social-democrat. PSD susține la nivel oficial că nu e interesat de acest proiect, dar la nivelul parlamentarilor sunt destui care gândesc în ecuația anti-UDMR. Liberalii au semnat în număr mai mare, fiindcă vor să se răzbune pe cele două gesturi arogante ale liderului UDMR, Kelemen Hunor: (1) în vara anului trecut Klaus Iohannis i-a cerut UDMR să clarifice aplauzele la discursul de la Tușnad

al premierului Viktor Orban în care acesta declara că "Noi - maghiarii - nu suntem o rasă mixtă … și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, fiindcă țările în care "se amestecă europeni și non-europeni" n-ar mai fi națiuni. Kelemen Hunor, în loc să ceară scuze pentru entuziasmul UDMR la discursul  lui Orban, a făcut mai degrabă apologia aplauzelor. Prin răspunsul său, liderul UDMR l-a jignit pe șeful statului român, iar liberalii vor să-l răzbune; (2) insistența UDMR la negocierile de luna trecută, când liderul Uniunii a fost inflexibil zile la rând, cu precizarea că maghiarii vor neapărat Ministerul Dezvoltării. Această insistență i-a lăsat în afara guvernării. Liberalii n-au vrut în niciun fel să le accepte pretenția și probabil chiar au avut în gând să-i pedepsească pentru felul în care s-au purtat cu președintele Klaus Iohannis.

Ieșirea UDMR din politica mare ar izola însă comunitatea maghiară, ar muta-o definitiv pe direcția Budapesta și ar schimba total echilibrul construit în cei peste 30 de ani câți au trecut de la confruntarea violentă de la Târgu-Mureș. În plus, Ungaria nu mai are posibilitatea de altă dată de a face lobby pentru maghiarii din afara granițelor și nu mai are nici credibilitatea necesară pentru a milita la Bruxelles în favoarea maghiarilor din Transilvania, mai ales că are propriile ei probleme derivate din autoritarismul premierului Viktor Orban.