Ce rost are această moțiune, a întrebat premierul Ilie Bolojan în plenul parlamentului la dezbaterea moțiunii de cenzură, după ce guvernul și-a asumat răspunderea asupra Primului Pachet de Austeritate. „Parlamentul nu e o anexă a guvernului”, răspunde indirect liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, dându-i de înțeles primului ministru că Legislativul e cel care trebuie să gândească și să dezbată legile pe care mai apoi Executivul le pune în practică. Grindeanu, care e președintele Camerei Deputaților, vrea să fie el cel care ia inițiativele, nu Bolojan, așa că i-a transmis acestuia că folosirea asumării guvernamentale sau a ordonanțelor guvernamentale trebuie să fie excepția, nu norma. 

De ce aceleași partide aflate azi la putere au lăsat timpul să treacă?

Asumarea răspunderii guvernamentale pe un pachet de legi sau Ordonanțele de urgență sunt scurtături care economisesc timp, fiindcă altminteri dezbaterile din parlament și trecerea prin cele două camere poate dura minim o lună, dar de obicei e vorba de luni de zile. 

Democrația înseamnă însă dezbatere în plenul parlamentului, deci transparență, posibilitatea societății civile de a face presiuni pentru oprirea exagerărilor și derapajelor.

În cazul de față, e vorba cu adevărat de măsuri urgente, pentru ca România să nu intre în incapacitate de plată. E neclar, totuși, de ce măsurile acestea s-au luat atât de târziu. De ce aceleași partide aflate azi la putere au lăsat timpul să treacă? Pentru a nu bruia campania electorală? 

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată - afară cu Guvernul ipocrit” a căzut la votul din Parlament: au fost numai 134 de voturi pentru moțiune. Pentru ca Guvernul să fie demis, erau necesare 233 de voturi ”pentru”, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor. Formațiunile care susțin guvernul nu au votat, au asigurat doar prezența din băncile parlamentului, o tactică folosită adesea de coaliții pentru a preveni trădările.

PSD nu a periclitat în niciun fel guvernul din care face parte, dar șeful Camerei Deputaților, care e și liderul interimar al social-democraților, a reluat în plen ideea că „toate deciziile majore trebuie discutate în coaliție, dar și în Parlament, transparent în fața oamenilor”. Grindeanu a declarat că PSD a propus în arcul guvernamental o alternativă validată de Banca Mondială, Comisia Europeană și OCDE „la această creștere de taxe”: impozitul progresiv. „Nu mai era nevoie de creșterea TVA dacă acest principiu era corect aplicat. Cei cu venituri mici plăteau mai puțin, iar cei cu venituri mari plăteau mai mult”. La rândul lui, președintele Nicușor Dan a insistat, cu altfel de soluții, că România putea trece de această perioadă fără majorarea TVA: „Era nevoie de un set de măsuri, discuții cu Comisia, cu agențiile de rating și această măsură putea să nu fie luată.” Principalul argument împotriva creșterii TVA se bazează pe faptul că TVA e o taxă pe care România o colectează doar în proporție de 70% și că există o evaziune de circa 8 miliarde de euro pe această taxă. 

Ecoul ajunge la electoratul nemulțumit

Președintele Camerei Deputaților i-a cerut primului ministru, dacă vrea „o susținere politică solidă în continuare” din partea PSD, să corecteze rapid „unele lucruri absurde” care se găsesc în Primul Pachet de Măsuri de Austeritate, cum ar fi CASS (Contribuțiile de Asigurări Sociale de Sănătate) pentru veterani și mame, la care probabil că liderul PSD vrea să bage pe sub ușă și alte excepții necesare clientelei partidului. Ilie Bolojan nu i-a răspuns nimic la aceste insistențe, fiindcă și primul ministru, ca toată țara, știe că PSD face mult zgomot nu de dragul veteranilor sau mamelor, ci pentru a le da de înțeles votanților săi că nu i-a uitat. 

Sorin Grindeanu are însă prea puțină credibilitate pentru a-l contrazice pe Bolojan. Grindeanu era prim-ministru în 2017 când a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 13 pentru a-l salva pe Liviu Dragnea de închisoare. A încercat să schimbe Codurile Penale pe furiș „noaptea ca hoții”, cum au strigat zile în șir oamenii în fața guvernului. Apoi, în vreme ce guvernul Marcel Ciolacu începea creșterea salariilor și pensiilor cu gândul că electoratul PSD îl va face președinte, cei doi, Ciolacu și Grindeanu, făceau turism de lux cu avioane private plătite de Nordis, un dezvoltator imobiliar care a folosit banii deponenților și în scopuri personale.

Moțiunea AUR nu putea dărâma guvernul, dar ecoul ei ajunge la electoratul nemulțumit, care se radicalizează de la o zi la alta și care, dacă ar avea loc alegeri duminică, ar vota AUR în proporție de 40% (INSCOP, iulie 2025). În schimb, PSD se află în cădere liberă (13%) și are același scor ca USR și cu doar câteva procente sub PNL (17%). Aceste partide se află la limita disperării, fără idei, fără soluții, fără anvergură, împotmolindu-se odată cu țara într-o criză economică, de principii și de valori.