Vizita este importantă în contextul efortului de aderare a Republicii Moldova la UE, Germania fiind, potrivit Președinției de la Chișinău, unul dintre cei mai importanți parteneri ai Moldovei în procesul de modernizare și aderare a țării la Uniunea Europeană.

Ultima vizită bilaterală a unui cancelar german în Republica Moldova a avut loc acum 12 ani. Miza era atunci identificarea unei soluții pentru problema transnistreană.

Germania a fost mereu un partener realist, tranșant și sincer al Republicii Moldova. A criticat corupția în perioada regimului oligarhic, coordonat de fugarul Vladimir Plahotniuc (2014-2019), spunând că „nu are rost ca UE să introducă în Moldova bani pe ușa din față, deoarece ei sunt furați pe ușa din spate”. În paralel a încurajat orice zvâcnire de democrație în Republica Moldova în perioada regimului cleptocratic care a apus.

De la stat reticent pentru extinderea UE – la principal susținător al Moldovei pe calea aderării

Victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 2020 și victoria partidului creat de ea (PAS) la alegerile parlamentare anticipate din 2021  au scos rapid Moldova din izolare internațională. Dintr-un stat mic, măcinat de corupție, Moldova a primit, în decembrie 2023, undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE , iar poziția Germaniei și Franței a fost decisivă în această privință.

Până în 2022, Germania era extrem de reticentă în privința extinderii UE prin cooptarea unor țări precum Moldova și Ucraina. Invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat brusc însă poziția Berlinului, care a înțeles că Moldova este următoarea țintă militară a Rusiei după Ucraina . Implicarea exemplară a autorităților și a cetățenilor moldoveni în susținerea refugiaților ucraineni care fugeau de război () a impresionat întreaga lume în iarna anului 2022 – un gest care a dat naștere sloganului atribuit Moldovei: „O țară mică cu inimă mare”.

Consecințele economice ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova și criza energetică creată artificial de Rusia au fost dramatice. În 2022, moldovenii au trecut prea cea mai cumplită iarnă de la proclamarea independenței. Inflația depășise 30% . Dar chiar și așa, Moldova nu a încetat nici pentru o clipă să ajute Ucraina atacată de Rusia. UE a fost surprinsă de solidaritatea și curajul moldovenilor, care și-au deschis casele pentru refugiații ucraineni pur și simplu din empatie. UE a decis să intervină cu ajutoare de urgență și, totodată, să-și deschidă porțile pentru acest stat mic și vulnerabil în fața Rusiei. Din punct de vedere politic, la Chișinău erau aranjate deja toate „cărțile”: un președinte pro-european, o puternică majoritate parlamentară pro-UE și un guvern pro-european sigur și hotărât.

Bunăvoința moldovenilor, răsplătită de UE

Pentru ca UE să poată interveni cu ajutoare imediate pentru Moldova, la inițiativa României, Germaniei și Franței a fost creată Platforma de sprijin pentru Moldova (Moldova Support Platform). Menirea acesteia era de a mobiliza sprijin politic, tehnic și financiar imediat din partea instituțiilor și statelor membre ale UE, a țărilor G7, a instituțiilor financiare internaționale și organizațiilor internaționale. Prima reuniune a Platformei de sprijin pentru Moldova a avut loc la Berlin, pe 5 aprilie 2022, iar ajutoarele primite atunci de Chișinău au fost ca o gură de aer în gestionarea fluxului de refugiați ucraineni și în depășirea crizei energetice. UE a compensat 50% din facturile la energie și gaz ale moldovenilor. Acea inițiativă a ajutat Moldova să rămână stabilă, a amortizat impactul valului de refugiați asupra economiei și a ajutat Moldova să scape definitiv de șantajul energetic al Rusiei .

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat percepția Germaniei asupra Republicii Moldova. UE are nevoie ca Moldova să rămână democratică și stabilă din cel puţin trei motive. În primul rând, pentru că aceasta ajută enorm Ucraina în actuala situație de război (Moldova și Ucraina având 1200 de kilometri de hotar comun). În al doilea rând, Republica Moldova va avea un rol strategic pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei, motiv pentru care acum se lucrează intens la construcția podurilor, drumurilor și a căilor ferate din Moldova. În al treilea rând, Moldova devine un partener de securitate tot mai important la frontiera de Est a UE.

Germania investește în modernizarea armatei Republicii Moldova

Din această perspectivă, Germania investește masiv în ultimii ani în modernizarea Armatei Naționale a Moldovei. În octombrie 2022, în timpul unei vizite la Chișinău, fostul ministru federal al Apărării, Christine Lambrecht, a promis că Germania va dota Armata Națională a Moldovei cu tehnică de luptă, drone militare și alte echipamente moderne , iar peste două luni, la Chișinău a ajuns primul lot de blindate „Piranha” din partea Germaniei. În 2023 și 2024 modernizarea armatei moldovenești cu ajutorul Germaniei a continuat în pofida acuzațiilor propagandistice ale Kremlinului despre faptul că „Occidentul vrea să bage Moldova în război prin deschiderea unui nou front” în regiunea transnistreană – o ipoteză respinsă categoric de autoritățile moldovene.

Germania, importantă în contextul soluționării problemei transnistrene

Deși Chișinăul nu a făcut public vreun plan concret de soluționare a problemei transnistrene, din acțiunile guvernelor de la Chișinău și Kiev se poate înțelege clar că problema separatismului în stânga Nistrului va fi soluționată până la aderarea Republicii Moldova la UE (termen asumat 2030) și că reintegrarea Moldovei se va produce fără Rusia. Rolul Germaniei în reglementarea pașnică a problemei transnistrene ar putea fi extrem de important. Tot ce mișcă din punct de vedere economic în regiunea transnistreană aparține agentului FSB, Viktor Gușan - cetățean rus, ucrainean, german și cipriot. Acesta are afaceri prospere inclusiv în Germania, iar potrivit unor informații apărute în presa de la Chișinău, Gușan s-ar fi retras în Germania încă înainte de invazia rusă asupra Ucrainei. Și tot cu puțin timp înainte ca Rusia să atace Ucraina în februarie 2022, Gușan și-a înregistrat la Chișinău principalele sale companii: „Șerif”, „Sheriff” și „Tiroiltrade”, prin care gestionează economic așa-numita Transnistrie.

După vizita de miercuri la Chișinău a cancelarului german, Olaf Scholz, pe 27 august, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, în capitala Republicii Moldova sunt așteptați și președinții celor trei țări baltice: Alar Karis – președintele Estoniei, Edgars Rinkēvičs – președintele Letoniei și Gitanas Nausėda – președintele Lituaniei.