Diana Șoșoacă, AUR și alți parlamentari populiști au făcut deja o contestație la CCR, iar Curtea a respins-o chiar astăzi.

Nicușor Dan argumentează în sesizarea trimisă judecătorilor constituționali neclaritatea definițiilor din lege și critică o posibilă restrângere a libertății de exprimare. E vorba despre Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002, inițiată de Vexler Silviu, deputat din partea comunității evreiești și adoptată de parlament luna trecută. Per total, textul legii se modifică destul de puțin, cresc și se lărgesc pedepsele și este accentuat termenul de legionarism.

Legea anterioară era suficient de puternică pentru a-i ajuta pe procurori și judecători să-i pedepsească pe nostalgicii legionari, pe fasciști și rasiști, doar că magistrații nu erau prea dornici să o pună în practică. Așa a scăpat, prezidențiabilul Călin Georgescu de pedeapsă, după ce procurorii l-au considerat nevinovat. De fapt, în ultimii cinci ani, procurorii au trimis în judecată cam o persoană pe an în baza acestei legi vechi de mai bine de 20 de ani. Legea din 2025 preia aproape toată legea veche, inclusiv faptul că „inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup” este „infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”.

Președintele Nicușor Dan se întâlnește cumva cu Diana Șoșoacă atunci când reclamă că legea încalcă mai multe articole din Constituție „din perspectiva dreptului la informație (art. 31), accesului la cultură (art. 33), libertății de exprimare (art. 30)”. Pe scurt, liderul de la Cotroceni invocă „lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” care completează legea nouă și care se referă la „imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, alte documente si materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. 

Critica lui Nicușor Dan are loc de pe poziții conservatoare și evocă un cadru politic în care vrea să-și circumscrie viziunea politică. Sublinierea patriotismului și întoarcerea la naționalismul secolului al 19-lea sunt doar sugerate în textul critic la adresa noii legi antifasciste. În același timp, deși nu o spune, președintele lasă să se înțeleagă că discuțiile despre antisemitism, xenofobie, legionarism, fascism ar fi prea multe și ar putea avea efect invers.

Președintele se întreabă dacă nu cumva ar putea fi pedepsit și Eminescu, poetul național și se teme ca nu cumva cărțile lui să fie cenzurate. Dă și un exemplu, un fragment din Scrisoarea a III-a, deși articolele politice ale lui Eminescu sunt mult mai radicale, iar unele chiar antisemite. Versurile citate ar putea acuzate de xenofobie, crede președintele (Și apoi în sfatul țării se adun să se admire/Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire;/Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,/Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi?Să ajung-a fi stăpînă și pe țară și pe noi!”). Întâmplător sau nu, același fragment a fost recitat de curând în parlament și de George Simion. 

Nicușor Dan se întreabă „până la ce nivel prezența unor idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” transformă un text „într-un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii”.

„Claritatea este necesară”, se arată mai departe în documentul președinției, fiindcă sancționează penal distribuirea unor astfel de materiale. Din punctul de vedere al Cotrocenilor  nu constituie o excepție suficientă sublinierea că „Nu constituie infracțiune fapta dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public”.

Specialiștii de la Cotroceni fac o confuzie intenționată între literatura de acum 150 de ani și propaganda xenofobă din prezent, între vechile texte naționaliste care pot fi oricând reciclate și propaganda fascistă. Nu e clar care e obiectivul președintelui. Revenirea la vechea lege sau o nouă poziționare politică? 

Nicușor Dan consideră că nu se înțelege prea bine în noua lege „sintagma cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe”. Președintele are mai multe neclarități pornind de la faptul că nu există criterii pentru determinarea apartenenței unei persoane la vârful unei astfel de organizații. Apoi, precizează șeful statului, „numai o instanță judecătorească poate să se pronunțe asupra caracterului interzis al unei organizații, nu și o autoritate a administrației publice”. Sigur, nu e vorba despre Mișcarea legionară, care a fost scoasă în afara legii încă din decembrie 1933, când legionarii voiau să candideze cu partidul Totul pentru Țară cu o campanie extrem de violentă. Ci despre formațiuni noi, asupra cărora trebuie să se pronunțe justiția, ținând cont de legea partidelor sau de cea a organizațiilor neguvernamentale, de la caz la caz. 

Nici cultul liderilor fasciști sau legionari nu i se pare președintelui pe deplin explicat de lege, fiindcă „este total incert unde ar trebui să fie trasă linia de demarcație între admirația licită a unei persoane și cultul infracțional al persoanei”.

Curtea Constituțională a respins azi obiecțiile de neconstituționalitate depuse de SOS, AUR și POT precizând că Legea „nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură” și că întrunește „cerințele de claritate, precizie și previzibilitate”, iar fragmentele criticare „nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare”. Cu această concluzie, contestația lui Nicușor Dan ar putea fi declarată ca inadmisibilă, pentru că judecătorii constituționali s-au exprimat deja asupra caracterului ei.