1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Analiză: Maia Sandu recunoaşte că dronele vizează R. Moldova

18 august 2026

Republica Moldova este țintă a dronelor rusești: președinta Maia Sandu a declarat că unele sunt trimise premeditat de către Rusia spre Moldova.

Mai multe resturi dintr-o dronă explodată sunt analizate de poliţişti
Poliţiştii verifică resturile dronei explodate în Talmaza, R. MoldovaImagine: Polizei Republik Moldau/DW

Aproximativ 60 de rachete și drone rusești au violat spațiul aerian al Republicii Moldova de la invazia Rusiei asupra Ucrainei în 2022, potrivit ministrului moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi. Ultimul caz a avut loc luni, 17 august. O dronă-rachetă cu motor turbo-reactiv a explodat într-un câmp din localitatea Talmaza, raionul Ștefan Vodă. Aceasta a fost depistată de sistemele de supraveghere ale spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a Moldovei, iar spațiul aerian a fost închis pentru 15 minute. Chișinăul încă investighează tipul aparatului de zbor căzut, dar armata ucraineană, care l-a monitorizat până la intrarea în spațiul aerian al Moldovei, menționează că ar fi vorba de o rachetă rusească de tip „Banderol”.

Singurele mize eficiente: ajutor pentru Ucraina și prăbușirea economică a Rusiei

Ministerul moldovean al Apărării constată încălcarea neutralității Moldovei, Ministerul de Externe „condamnă ferm încălcarea gravă a suveranității țării”, uneori îl convoacă pe ambasadorul neacreditat al Rusiei, Oleg Ozerov, pentru a-i înmâna note de protest și îl întâmpină cu bucățile de dronă la intrarea în MAE, dar ezită să-l expulzeze pe diplomatul rus, chiar dacă acesta nu ratează nici o ocazie să-și forțeze expulzarea prin acțiuni sfidătoare față de Chișinău: participă la manifestații organizate de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol și își permite să ironizeze pe seama autorităților moldovene.

Detalii din drona explodată la TalmazaImagine: Polizei Republik Moldau/DW

Președinta Maia Sandu susține că liderii de la Chișinăul îl pot expulza pe diplomatul rus Ozerov, „dar de la asta nu se va schimba politica Rusiei și nu se vor diminua riscurile pe care le reprezintă Rusia”. Potrivit șefei statului, cea mai eficientă metodă de a ține Rusia departe este un sprijin mai mare pentru Ucraina. „Riscurile pe care le reprezintă Rusia se vor reduce atunci când sprijinul pentru Ucraina va fi mai mare și când resursele economice ale Rusiei vor fi mult mai mici, astfel încât Rusia să nu poată continua acest război. Federației Ruse nu îi pasă de notele de protest și de mesajele pe care le transmit toate țările care sunt afectate de agresiunea Rusiei”.

Rusia lansează drone care țintesc premeditat Republica Moldova

Întrebată dacă dronele care survolează neautorizat spațiul aerian al Moldovei sunt o întâmplare sau, prin acestea, Rusia testează capacitatea de reacție a Republicii Moldova și a țărilor vecine, Maia Sandu a răspuns: „Unele ajung din întâmplare, iar altele ajung pentru că sunt trimise. Și nu doar în spațiul nostru aerian, dar și în spațiul aerian al altor state din regiune. Am văzut și în România, și în Polonia. Deci, judecând după traiectoria acelor drone, putem spune care sunt trimise intenționat și care ajung din întâmplare. Și într-un caz, și în altul, aceste drone violează spațiul aerian al țării și reprezintă pericol pentru oameni, iar singura parte care se face vinovată de aceste lucruri este Federația Rusă, care a început acest război”, a comentat Maia Sandu.

Moldova vrea să producă drone interceptoare

05:12

This browser does not support the video element.

După incidentul de luni de la Talmaza, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a menționat într-un mesaj video că „activitățile ostile ale Federației Ruse împotriva Ucrainei pun în pericol și Republica Moldova”. „Atât timp cât este război și Federația Rusă continuă să atace infrastructura civilă, pune în pericol viața oamenilor civili, acest lucru se răsfrânge și asupra țărilor din vecinătate. Acest fapt s-a demonstrat în aproape 60 de cazuri de violare a spațiului aerian al Republicii Moldova. Rusia continuă să aibă o politică agresivă, încălcând neutralitatea noastră și punând în pericol cetățenii”, a spus Nosatîi.

Explozia dronei rusești la Talmaza nu a provocat victime. La fața locului, Poliția a identificat un crater cu diametrul de aproximativ 2 metri și o adâncime de 50 de centimetri. Suflul exploziei s-a extins pe o suprafață de aproximativ 45 de metri. Au fost depistate fragmente ale eleroanelor, inclusiv elemente ale sistemului de servodirecție, precum și sistemul de propulsie, reprezentat de un motor turbo-reactiv, precum și blocuri electronice fragmentate ale sistemului de control.

De la dependența de gazul rusesc la energie regenerabilă

05:45

This browser does not support the video element.

Rusia are nevoie de Moldova ca să o folosească împotriva Ucrainei și contra UE

The New York Times menționează într-o investigație publicată săptămâna trecută că strategia pe termen lung a Moscovei include subordonarea Republicii Moldova pentru a slăbi din interior coeziunea NATO și a UE. Maia Sandu susține că pentru autoritățile de la Chișinău concluziile anchetei jurnalistice americane nu reprezintă o noutate. Potrivit ei, obiectivul strategic al Kremlinului este preluarea controlului asupra Moldovei (poziția geografică a Moldovei) în contextul războiului din Ucraina și utilizarea Chișinăului „ca avanpost pentru presiuni asupra UE”.

Pârghiile clasice ale Kremlinului au fost neutralizate în ultimii ani, Chișinăul reușind să elimine complet dependența de gazul rusesc – principalul instrument de șantaj politic utilizat anterior. Așa că Rusia a trecut la tactici hibride mai sofisticate, inclusiv exploatarea spațiului mediatic și distorsionarea realității prin canale de propagandă, tentative directe de influențare a alegerilor, de destabilizare a proceselor democratice și mobilizarea unor structuri interne pentru a aduce la putere forțe loiale Moscovei.

Treceți peste secțiunea următoare Articolul principal la DW

Articolul principal la DW

Treceți peste secțiunea următoare Mai multe articole de la DW